FRAЮI (creєtinii ortodocєi sunt fraюi оn Hristos - Fratele lor) 


Мы поможем в написании ваших работ!



ЗНАЕТЕ ЛИ ВЫ?

FRAЮI (creєtinii ortodocєi sunt fraюi оn Hristos - Fratele lor)



 

„Botezul єi оmpгrtгєirea cu sfintele Taine ne fac fraюi”. (Omilii la Matei, omilia LXXIX, I, оn col. PSB, vol. 23, p. 897)

 

„Nu toюi de aici ne sunt rude, ci numai cei ce sunt deopotrivг cu noi оn modul vieюuirii, єi nici nu numim fraюi pe toюi care au оndurat aceleaєi scвrbe ca єi noi, ci numai pe aceia care au arгtat acelaєi zel ca єi noi. Astfel, pe unii ca aceєtia Hristos оi numeєte fiii lui Dumnezeu, iar pe cei ce nu fac acestea fiii diavolului, fiii necredinюei, fiii gheenei єi ai pierzгrii. Tot astfel єi Timotei, pentru virtutea lui, era numit de Pavel fiu, pe cвnd pe fiul surorii sale nici dupг nume nu-l єtim. Cгci deєi acesta оi era rudг de sвnge, totuєi nici un folos nu-i aducea, pe cвnd cel ce єi de la naturг єi prin locul naєterii era strгin (cгci Timotei era cetгюean al Listrei), pe acela, zic, оl considerг ca fiind cel mai aproape de el.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XIX, pp. 390-391)

 

„Cгci ce anume face frгюia? Baia renaєterii, care єi poate face pe cineva de a numi tatг pe Dumnezeu.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XXV, p. 300)

 

„Dupг cum oamenii neоnrudiюi оntre ei, pe cei ce nu se єtiu unul pe altul de unde sunt, оi uneєte o legгturг de cгsгtorie, єi cвnd se cгsгtoreєte o fatг cu un bгiat, cele douг neamuri ajung un neam єi dau naєtere la nepoюi єi la unchi, tot aєa cвnd Hristos a luat Trup, prin acest trup, toatг Biserica a ajuns rudг a lui Hristos: Pavel rudг cu Hristos, Petru rudг cu Hristos, orice credincios, noi toюi, orice dreptcredincios. Pentru asta spune Pavel: Fiind, dar, neamul lui Dumnezeu (Fapte 17, 29).” (Cuvвnt la Оnгlюarea Domnului nostru Iisus Hristos, XVI, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, pp. 195-196)

 

,,Dar o, preadoriюii mei fraюi – de aє putea sг vг numesc pe voi fraюi! Cгci am avut parte de aceleaєi dureri ale naєterii ca єi voi, dar prin delгsarea de dupг aceea am pierdut оnrudirea[249] cea adevгratг єi nobilг. Dar lгsaюi-mг sг vг numesc fraюi din pricina marii dragoste.” (Omilia a III-a a aceluiaєi rostitг cгtre neofiюi, оn vol. Cateheze baptismale, pp. 59-60)

FRICA (cea bunг єi mвntuitoare)

 

„Celor de dupг el, Sfвntul Mucenic Iulian dвndu-le prin cele ce a pгtimit оndemnul sг stгruiascг оn credinюг, sг nu se teamг de nimic altceva decвt de pгcat єi de lepгdarea de Hristos.” (Cuvвnt de laudг la Sfвntul Mucenic Lucian, II, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 292)

FRICA (de Dumnezeu)

 

– Ce оnseamnг: Єi spre cel care tremurг de cuvintele Mele?

Оnseamnгate supune cu fapta poruncilor lui Dumnezeu, aєa cum spune єi оn altг parte: Fericit este acela care se teme de toate pentru evlavie (Prov., 28, 14). Dacг noi ne purtгm cu multг dragoste єi bunгvoinюг cu sluga noastrг cвnd o vedem cг оmplineєte cu multa sвrguinюг єi teamг poruncile noastre, apoi cu mult mai mult va face aєa bunul Stгpвn cu noi. De aceea, deci, a spus: Voi cгuta spre cel blвnd, spre cel liniєtit spre cel care tremurг de cuvintele Mele.

Sг tremurгm, dar, vг rog, єi cu multг fricг sг оmplinim cuvintele Lui. Poruncile date de El nouг sunt cuvintele Lui! Cвnd єtim ce-I place єi ce doreєte, sг-I оmplinim dorinюa єi sг ne silim sг fim aєa cum vrea”. (Omilii la Facere, omilia LV V, оn col. PSB, vol. 22, p. 220)

 

„Sг avem totdeauna оnaintea ochilor noєtri frica de Dumnezeu. Nimic nu-l pierde atвt de mult pe om ca atunci cвnd cade de pe aceastг ancorг, dupг cum nimic nu-l poate salva mai mult decвt aceasta, dacг el оєi are ochii necontenit aюintiюi spre ea. Dacг noi, avвnd оnaintea ochilor pe un om, ne sfiim totuєi a face pгcate, єi de multe ori ne ruєinгm pвnг єi de slugile cele mai liniєtite, nefгcвnd nimic absurd prin aceasta, de aici poюi оnюelege cвtг siguranюг am avea dacг veєnic ne-am gвndi, cu fricг, la Dumnezeu. Cвnd ne vom gгsi astfel, atunci diavolul nu se va putea arunca asupra noastrг, de vreme ce s-ar trudi оn zadar...” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia IV, pp. 63-64)

 

„Deci iubiюilor, nu de gheenг sг ne temem atвt de mult, pe cвt a nu dispreюui pe Dumnezeu, cгci aceasta este cu mult mai grozav decвt aceea. Cвnd El, fiind оntгrвtat, оєi оntoarce faюa de la tine, aceasta este mai rгu decвt orice, este mai greoi decвt orice.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XI, p. 116)

 

„Aceasta este avere mare, acesta este nepreюuitul tezaur! Dacг avem fricг de Dumnezeu, nimic nu ne mai trebuie, dar dacг nu, atunci chiar de am avea єi оmpгrгюie, vom fi mai sгraci decвt toюi oamenii. Nimic nu este asemenea cu cel care se teme de Domnul. Frica Domnului toate le covвrєeєte. (Sir., 25, 14). Aceasta sг o cвєtigгm, iar pentru a o cвєtiga sг facem orice. Chiar de ni s-ar cere sг ne dгm єi sufletul, chiar de trupul ni s-ar cere pentru a fi supus la chinuri, nimic sг nu lгsгm, ci totul sг facem pentru a dobвndi frica de Dumnezeu. Cгci numai aєa vom fi mai bogaюi decвt toюi єi ne vom оnvrednici de bunurile viitoare (...)” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a IV-a, pp. 73-74)

 

„Dacг оn cele pгmвnteєti reuєita nu este posibilг fгrг de fricг, atunci cu cвt mai mult nu va fi aceasta оn cele duhovniceєti? Pentru cг, spunem: cine a оnvгюat vreodatг carte fгrг de fricг? Cine a ajuns meєter desгvвrєit fгrг de fricг? Deci, dacг acolo unde nu pвndeєte diavolul, ci numai lenea, e nevoie de fricг pentru a o birui, atunci aici, unde e nevoie de atвta luptг, unde sunt atвtea piedici, cum sг fie cu putinюг a ne mвntui lipsiюi fiind de fricг?

Cum єi оn cel fel este aceastг fricг? Dacг vom avea оn minte cг Dumnezeu este de faюг, cг pe toate le aude, pe toate le vede, nu doar pe cele sгvвrєite sau vorbite, ci єi pe cele din inimг єi din adвncul cugetului nostru – fiindcг destoinic este Dumnezeu sг judece simюurile єi cugetгrile inimii (Evr., 4, 12), atunci nimic rгu nu vom face, nimic rгu nu vom vorbi, єi chiar nimic rгu nu vom cugeta. Spune-mi, te rog, dacг ai fi veєnic lвngг rege, oare nu ai sta cu fricг? Atunci cum de єezi lungit оn faюa lui Dumnezeu єi rвzi єi nu te ruєinezi єi nici nu tremuri? Nu dispreюui rгbdarea Lui, pentru cг El rabdг оndelung pentru a te aduce la pocгinюг.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a IX-a, pp. 150-151)

 

„Aceasta оnseamnг a se teme cineva de Dumnezeu, cвnd chiar de nu vede nimeni, el totuєi face ceea ce este bine, iar nu ceea ce este rгu. Dacг noi facem bine numai de ochii oamenilor, atunci оnseamnг cг ne temem de oameni єi nu de Dumnezeu.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia X, p. 118)

 

„Оnfricoєгtor єi grozav este cuvвntul, dar este nevoie a-l grгi, pentru ca cugetul vostru sг se miєte єi sг se zguduie, arгtвnd cг noi ne temem mai mult de oameni, decвt de Dumnezeu, єi cг-i cinstim mai mult pe oameni decвt pe Dumnezeu. Gвndeєte-te bine: cel ce preacurveєte єtie cг Dumnezeu оl vede, єi totuєi, Оl dispreюuieєte pe Dumnezeu, iar dacг оl vede un om, оєi stгpвneєte pofta. Prin aceasta oare nu-i preferг pe oameni lui Dumnezeu? Oare nu-L batjocoreєte pe Dumnezeu? Dar оncг ce este cu mult mai grozav e cг de oameni se teme, iar pe Dumnezeu Оl dispreюuieєte. Cвnd оi vede pe oameni, оєi stгpвneєte focul poftei sau mai bine zis care foc? Nu este foc, ci batjocurг, cгci, dacг nu este slobod de a se folosi de acea femeie, desigur cг faptul este un foc, acum оnsг este batjocurг єi cutezгtoare necinstire; cвnd оi vede pe oameni, zic, se opreєte din nebunia lui, iar de оndelunga-rгbdare a lui Dumnezeu prea puюin se оngrijeєte.” (Comentariile sau explicarea Epistolei cгtre Filimon, omilia I, оn vol. Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei…, p. 202)

 

„Nimic nu este mai puternic decвt frica de Dumnezeu.” (Cuvвnt de laudг la Sfвntul Mucenic Lucian, II, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 289)

 

„Nu este, nu este nimic mai puternic decвt omul care are оnrгdгcinat оn sufletul lui cu multг rвvnг frica de Dumnezeu. De l-ar ameninюa focul, sabia, fiarele sau altceva, le dispreюuieєte pe toate cu multг uєurinюг.” (Cuvвnt de laudг la Sfвnta mare Muceniюг Drosida єi despre aducerea aminte de moarte, IV, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 503)

 

,,Ne-a arгtat (Pavel – n.n.) cг cei ce au frica de Dumnezeu sunt mai strгluciюi decвt toюi, chiar dacг sunt cuprinєi de cea mai neagrг sгrгcie. Pe Priscilla єi pe Aquila, fгcгtori de corturi єi meєteєugari fiind, єi vieюuind оn sгrгcie, i-a fericit acum mai mult decвt pe оmpгraюi. Cei aflaюi оn vrednicii єi la conducere оn lumea aceasta au fost daюi uitгrii, iar fгcгtorul de corturi, оmpreunг cu soюia lui, sunt lгudaюi pretutindeni оn lume. Iar dacг aici se bucurг de atвta slavг, ia gвndeєte-te de cвtг rгsplatг єi cununi vor fi оnvredniciюi оn Ziua aceea a judecгюii. Єi chiar оnainte de acea zi, nu mici le-au fost desfгtarea єi folosul, єi slava оn vremea de acum, cгci au vieюuit оmpreunг cu Pavel atвta timp.” (Despre Aquila єi Priscilla; єi cг nu se cuvine sг grгim de rгu pe preoюii lui Dumnezeu. Cuvвntul 2, оn vol. Cateheze maritale, pp. 159-160)

...........................................................................................................

„Nu este altг rгutate mai rea ce duce pe om la iad ca єi cвnd nu se teme cineva de Dumnezeu, pentru cг zice: оnceputul оnюelepciunii este frica Domnului. Dacг n-are omul fricг de Dumnezeu, orice rгutate оi este оn voinюг face.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 48)

 

FRICA (de pгcat)

 

„Nu mi-e fricг de nici un vicleєug, numai de un lucru mi-e fricг, de pгcat єi sг nu mг mustre cineva cг am pгcгtuit, iar afarг de aceasta, mгcar toatг lumea sг-mi fie оmpotrivг, nu mг tem.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 130)

FRICA (remedii)

 

„Ce este оnspгimвntгtor? Moartea? Nu este ea оnfricoєгtoare! Cгci cu repejune ne duce la limanul neоnviforat. Dar oprirea bunurilor? Gol am ieєit din pвntecele mamei mele єi gol mг voi оntoarce. Dar exilurile? Al Domnului este pгmвntul єi plinirea Lui. Dar cuvintele de batjocurг? Bucuraюi-vг єi vг veseliюi, cвnd vor spune tot cuvвntul rгu оmpotriva voastrг, minюind pentru Mine, cгci plata voastrг multг este оn ceruri. ” (Din vol. Despre Rai єi Scripturг. Despre iubirea lui Dumnezeu pentru noi. Despre <<Єezut-a Оmpгrгteasa de-a dreapta Ta>>, pp. 27-28)

FRUMUSEЮEA (trupeascг єi frumuseюea sufleteascг)

 

„Pe femeie o face plгcutг єi doritг nu frumuseюea trupului, ci virtutea sufletului, nu sulimanurile єi fardurile, nici aurul єi hainele cele scumpe, ci cuminюenia, bunгtatea єi frica tainicг de Dumnezeu. Iar frumuseюea cea nematerialг nu o poюi deprinde cum trebuie оn altг parte, ci numai оn acest loc minunat єi dumnezeiesc (оn bisericг – n.n.), unde Apostolii єi Profeюii ne єterg, ne rгzuiesc bгtrвneюea pгcatului, ne оmpodobesc, ne aduc din nou vigoarea tinereюii, scot din sufletul nostru toatг murdгria, toatг zbвrcitura, toatг pata. Sг ne sвrguim dar, єi bгrbaюi, єi femei, ca sг sгlгєluiascг оn noi aceastг frumuseюe. Frumuseюea trupului, єi boala o veєtejeєte, єi trecerea timpului o stricг, єi bгtrвneюea o stinge, єi moartea, cвnd vine, o pierde de tot; dar frumuseюea sufletului n-o poate poci nici vremea, nici boala, nici bгtrвneюea, nici moartea, nici altceva din unele ca acestea, ci continuг sг fie veєnic оn floare. Frumuseюea trupului adeseori cheamг la desfrвnare pe cei ce o privesc, pecвnd frumuseюea sufletului atrage chiar pe Dumnezeu spre dragostea cea potrivitг Lui, precum єi Proorocul spune, grгind cгtre Bisericг: Ascultг, fiicг, єi vezi єi pleacг urechea ta єi uitг poporul tгu єi casa pгrintelui tгu, cг a poftit Оmpгratul frumuseюea ta (Ps., 44, 12-13).

Aєadar, iubiюilor, ca sг ajungem prieteni cu Dumnezeu, sг cгutгm sг deprindem оn fiecare zi aceastг frumuseюe, єtergвndu-ne toatг murdгria cu citirea Scripturilor, cu rugгciunile, cu milosteniile, cu buna оnюelegere a unuia cu altul, pentru ca Оmpгratul, оndrгgostindu-Se de frumuseюea sufletului nostru, sг ne оnvredniceascг de Оmpгrгюia cerurilor”. (Cuvвntгri оmpotriva anomeilor, cuv. XII, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, p. 194)

FRUMUSEЮEA (trupului)

 

,,Cг aєa e frumuseюea trupului! Floare cu puюinг dгinuire. Se iveєte puюin оn primгvara tinereюii, єi dupг puюinг vreme o stricг bгtrвneюea. Iar dacг ai vrea sг cercetezi єi alcгtuirea trupului, atunci cu atвt mai mult l-ai dispreюui. Trupul nu-i altceva decвt flegmг, sвnge, scurgeri єi sucuri provenite din hrana mistuitг. Cu acestea sunt udaюi ochii, obrajii, nasul, sprвncenele, buzele єi tot trupul. Dacг piere seva aceasta, piere o datг cu ea єi frumuseюea obrazului.” (Cuvвnt despre vieюuirea dupг Dumnezeu, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, pp. 263-264)

 

„Ce devine ea? Un accident o zdrobeєte, cel mai mic rгu o altereazг, cвюiva ani sunt suficienюi ca s-o facг sг se vestejeascг. Apoi оn sfвrєit, cum sfвrєeєte ea? Cum sfвrєeєte cea mai rгpitoare frumuseюe? Deschideюi acest mormвnt, оntrebaюi acest sicriu: aceasta eu n-o єtiu, ce urвtг єi fгrг formг, iatг frumuseюea care vг fascineazг atвt de puюine zile!” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 359)

 

 

„Primгvara nu este mai rapidг, frumuseюile naturii care cel puюin se renasc, nu sunt atвt de curвnd veєtejite, pe cвt sunt de alterate єi de pierdute frumuseюile feюelor celor mai rгpitoare.

Ce este oare frumuseюea trupului dacг nu pulbere єi lut? Cвnd se va lua masca de pe faюa aceasta atunci te vei arгta ceea ce eєti. Aceasta оnsг cu adevгrat оnainte de moarte. Cвnd nгvгleєte peste bгtrвn boala, atunci vei vedea ce este.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, p. 629)

 

„Cвnd mai sus am єtiut deprima frumuseюea, cauzг obiєnuitг a iubirii dezordonate єi nelegitimг, arгtвndu-i fragilitatea єi rapiditatea decadenюei, noi nu vom оnюelege nicidecum sг-i luгm acestei opere a lui Dumnezeu ceea ce are ea ca suav, mгreю, puternic. Niciodatг Dumnezeu nu s-a arгtat atвt de Dumnezeu ca fгcвnd sг se nascг dintr-o materie josnicг єi fragedг aceste minuni de har єi de frumuseюe.

Оn faюa unei frumuseюi pгmвnteєti noi suntem deci оn faюa unei opere mai minunate a lui Dumnezeu. Оnsг, ce face iubirea respinsг de Dumnezeu dacг nu sг necinsteascг єi sг оntine opera sa, sг abuzeze оmpotriva lui оnsuєi pentru darul lui eminent? Ce pedeapsг suportг єi meritг cel care оntinг оn mod nedemn portretul regelui? Dumnezeu dг frumuseюea pentru a aprinde оn unirea bгrbatului cu femeia focul curat єi sfвnt al iubirii conjugale. Este o violare sacrilegг de a o face sг slujeascг la iubirile adultere.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, pp. 630-631)

FRUMUSEЮEA (sufletului)

 

„Frumuseюea sufletului, niciodatг nu se vestejeєte, єi chiar la bгtrвneюe are mulюi оndrгgitori єi оntruna оnfloreєte.

Deci ca єi noi sг cвєtigгm aceastг frumuseюe, sг rвvnim pe cei ce o au єi sг ne facem оndrгgostiюi de dвnєii. Cгci numai aєa vom putea єi noi ca, luвnd aceastг frumuseюe, sг ne bucurгm de bunгtгюile veєnice.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia VII, p. 85)

 

„Frumuseюea sufletului? оnюelepciune, оngгduinюг, milostenie, iubire, dragoste de fraюi, dorinюг de iubire, ascultare de Dumnezeu, plinirea legii, dreptate, cuget smerit. Acestea sunt frumuseюile sufletului. Prin urmare, acestea nu sunt de la fire, ci din voinюa liberг. Єi cel ce nu le are, poate sг le primeascг, iar cel care le are, dar se trвndгveєte, le-a єi pierdut. Cг frumuseюea sufletului vine din ascultarea de Dumnezeu єi cг dacг urmezi Acestuia, sufletul urвt leapгdг urвюenia єi devine frumos.” (Din vol. Despre Rai єi Scripturг. Despre iubirea lui Dumnezeu pentru noi. Despre <<Єezut-a Оmpгrгteasa de-a dreapta Ta>>, p. 55)

 

„Dumnezeu a оnchis frumuseюea trupului оn lгuntrul hotarelor firii, pe cвnd frumuseюea sufletului a lгsat-o slobodг de constrвngerea єi sclavia unor asemenea hotare, pentru cг єi e cu mult mai de preю. Оn puterea noastrг єi оn ajutorul lui Dumnezeu stг putinюa оnfrumuseюгrii sufletului nostru. Stгpвnul nostru, iubitor de oameni fiind, mai cu seamг prin aceasta a cinstit neamul omenesc, cг a lгsat ca cele de puюinг valoare, cele care nu ne sunt de mare folos, cele ale cгror pierdere ne lasг reci sг fie supuse legilor constrвngгtoare ale firii, dar ne-a fгcut stгpвni peste cele cu adevгrat bune. Cгci, dacг Dumnezeu ar fi lгsat sг fim stгpвni peste frumuseюea trupului, sг-l putem face mai frumos, atunci am fi avut griji zadarnice, ne-am fi cheltuit toatг vremea cu оndeletniciri nefolositoare, єi nu ne-am fi оngrijit deloc de suflet. Ne-am mai fi ocupat oare de suflet єi de lucruri de seamг dacг am fi putut schimba cu adevгrat оnfгюiєarea trupului nostru? Dacг acum, cвnd nu ne stг asta оn putere, cвnd nu ne putem schimba faюa, ne dгm toatг silinюa, silim natura ca sг ne dгm o frumuseюe falsг, cu ajutorul culorilor єi vopselelor, cu ajutorul pieptгnгturi єi a оmpletiturii pгrului, cu ajutorul hainelor, cu ajutorul оncondeierii ochilor єi cu alte meєteєuguri de оnfrumuseюare; deci, dacг ar fi stat оn puterea noastrг schimbarea оnfгюiєгrii trupului nostru, poate cг nu ne-am fi ocupat cu altceva, ci tot timpul l-am fi cheltuit cu asta. Am fi оnfrumuseюat cu mii de podoabe sluga, adicг trupul, iar pe stгpвnul lui, adicг sufletul, l-am fi lгsat sг zacг necontenit, lipsit de frumuseюe єi pгrгsit mai rгu decвt un rob. Pentru acest motiv Dumnezeu ne-a slobozit de aceastг rea оndeletnicire єi ne-a dat o ocupaюie mai bunг. Astfel omul, care nu poate sг-єi оnfrumuseюeze urвюenia trupului, va putea sг-єi оnalюe sufletul la suprema frumuseюe, chiar dacг ar fi fost coborвt оn cea mai groaznicг urвюenie, poate sг-єi facг sufletul atвt de iubit єi de dorit, оncвt sг-l doreascг nu numai oamenii buni, dar оnsuєi Dumnezeu єi Оmpгratul tuturor, aєa cum zice єi Psalmistul, vorbind de aceastг frumuseюe: Єi va dori Оmpгratul frumuseюea ta (Ps., 44, 13).” (Cuvвnt de sfгtuire cгtre Teodor cel cгzut, 13, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 352-353)

 

„Existг o frumuseюe, o strгlucire adevгratг, cea a sufletului, cea pe care o dг harul єi care pregгteєte cerul.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, pp. 347-348)



Поделиться:


Последнее изменение этой страницы: 2017-01-26; просмотров: 144; Нарушение авторского права страницы; Мы поможем в написании вашей работы!

infopedia.su Все материалы представленные на сайте исключительно с целью ознакомления читателями и не преследуют коммерческих целей или нарушение авторских прав. Обратная связь - 3.85.211.2 (0.039 с.)