ERETICII (atitudinea noastrг faюг de eretici) 


Мы поможем в написании ваших работ!



ЗНАЕТЕ ЛИ ВЫ?

ERETICII (atitudinea noastrг faюг de eretici)



 

„Mai vвrtos sг-юi fie urвt (ereticul – n. n.) pentru cг faюг de tine, cel оmpreunг-rob cu dвnsul, se aratг plгcut єi blвnd, iar faюг de Stгpвnul Cel de obєte al nostru, al tuturor, e mai sгlbatic decвt cвinii turbaюi, cгutвnd sг arate cг оn cer este rгzboi necruюгtor єi luptг neоmpгcatг, єi cг оn cumpгnг cu Dumnezeu deopotrivг trage oarecare putere potrivnicг. Fugi de otrava vicleniei, sг urгєti leacurile cele pierzгtoare; єi dacг ai primit moєtenire de la pгrinюi credinюa єi оnvгюгtura cea din Dumnezeieєtile Scripturi, pe aceasta sг o pгzeєti nestricatг.” (Cele dintвi omilii la Facere, cuvвntul оntвi, p. 18)

 

„Da, sunt оncг stгpвniюi de оnєelгciune, dar sunt fraюii noєtri єi se cuvine sг avem mare purtare de grijг de ei; sг nu stгm nicicвnd nepгsгtori, ci cu multг luare aminte, sг facem tot ceea ce stг оn puterea noastrг, sг le dгm leacul potrivit, ca odatг єi odatг sг se оntoarcг la оnvгюгtura cea sгnгtoasг!” (Omilii la Facere, omilia III, IV, оn col. PSB, vol. 21, p. 51)

 

„Noi sг ne plinim datoria noastг єi sг le оntindem mвnг de ajutor, vorbindu-le cu multг blвndeюe. Єi fericitul Pavel ne оndeamnг la fel, zicвnd: Sг povгюuim cu blвndeюe pe cei ce stau оmpotrivг, cг doar le va da Dumnezeu pocгinюг spre cunoaєterea adevгrului єi se vor trezi din cursa diavolului, prinєi fiind de el, pentru a-i face voia (II Tim., 2, 25-26), vezi cг оi aratг cu cuvвntul cг sunt prinєi ca оntr-o beюie? Cuvвntul se vor trezi aratг cг stгteau cufundaюi jos undeva. Єi iarгєi, prin cuvintele: prinєi fiind de diavol, aproape cг vrea sг spunг cг sunt prinєi оn mreaja diavolului. Ne trebuie multг blвndeюe єi оndelungatг rгbdare ca sг-i putem smulge din cursele diavolului. Sг le spunem: Treziюi-vг puюin, uitaюi-vг la lumina dreptгюii, gвndiюi-vг la оnюelesul adevгrat al cuvintelor! ” (Omilii la Facere, omilia VIII, III, оn col. PSB, vol. 21, p. 102)

 

,, Dar ce, zici tu, dacг vrгjmaєii noєtri sunt єi elinii (pгgвni), apoi nu trebuie a-i urо? A urо, da, оnsг nu pe dвnєii, ci credinюa lor; nu pe om, ci fapta lui cea rea, pгrerea lui cea stricatг. Omul este lucrul lui Dumnezeu, pe cвnd rгtгcirea este lucrul diavolului. Aєadar, sг nu amesteci cele ale lui Dumnezeu cu cele ale diavolului. De altfel, єi Iudeii erau hulitori, prigonitori єi batjocoritori, єi grгiau mii de rele de Hristos; dar oare pentru aceasta оi ura Pavel, el care iubea pe Hristos mai mult decвt toюi? Cвtuєi de puюin, ba оncг оi єi iubea, єi toate le fгcea pentru dвnєii.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXIII, p. 353)

 

,,… astгzi ni se cere єi o mai mare filosofie. Pentru aceea cвnd ucenicii cereau ca sг se pogoare foc din cer, ca pe vremea lui Ilie, Hristos le zice: Nu єtiюi al cгrui Duh sunteюi voi? (Lc. 9, 55). Pe atunci li se poruncea a urо nu numai necinstirea, ci єi pe cei necinstitori, ca nu cumva prietenia cu dвnєii sг se facг pricinг de nelegiuire pentru credincioєi. Pentru aceea оi depгrta pe dвnєii єi de rudenii, єi de atingerea cu necredincioєii єi оi оngrгdea din toate pгrюile. Dar acum, cвnd ne-a adus la o mai оnaltг filosofie єi ne-a fгcut mai presus de o asemenea vгtгmare, ne porunceєte a ne apropia de cei necredincioєi єi de a-i chema la noi, fiindcг de la dвnєii nu ne poate veni vreo vгtгmare, ci de la noi mai ales aceia vor avea folos. Deci ce, zici tu, oare nu trebuie a urо pe cei necinstitori? Nu a urо, ci a milui. Dacг tu оl vei urо, cum vei putea оntoarce cu uєurinюг pe cel rгtгcit? Cum te vei ruga pentru cel necredincios? Cum cг trebuie a ne ruga єi pentru necredincioєi, ascultг ce spune Pavel: Rogu-te mai оnainte de toate sг faceюi rugгciuni, cereri, fгgгduinюe, mulюгmiri pentru toюi oamenii – єi cum cг nu toюi erau credincioєi, aceasta nu are nevoie de dovadг.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXIII, p. 353)

 

,,Cгci lucrul diavolului este a ne dezbina оntre noi, єi pentru aceea mult єi-a bгtut capul a nimici dragostea dintre oameni, ca astfel sг taie orice cale de оndreptare, єi pe acela, de pildг, sг-l юinг оn rгtгcire, iar pe tine sг te юinг оn scвrbг faюг de el, єi astfel sг se оngrгdeascг din toate pгrюile orice drum spre mвntuire a aceluia. Cвnd єi doftorul urгєte pe cel bolnav єi fuge de el, iar cel bolnav dispreюuieєte pe doftor, apoi atunci cвnd se va ridica din pat cel bolnav, dacг nici acesta nu cheamг la sine pe acela, єi nici acela nu se duce la acesta? Pentru ce, spune-mi, оl dispreюuieєti єi fugi de el? Cг este necinstitor? Apoi tocmai de aceasta trebuie a te apropia єi a-l vindeca, ca astfel sг ridici pe cel ce se gгsea bolnav. Dar dacг poate are o boalг care nu se poate vindeca, tu cu toate acestea fг din parte-юi ceea ce юi s-a poruncit sг faci, fiindcг єi Iuda era bolnav de o boalг de nevindecat, єi totuєi Dumnezeu nu a оncetat de a-l оngriji. Deci nici tu sг nu оncetezi a te оngriji de el. Chiar dacг poate ai оncercat multe, єi totuєi nu ai putut sг-l izbгveєti de necinstire, єi sг primeєti plata celui izbгvit, totuєi оl vei pregгti pe acela de a admira blвndeюea ta, єi atunci оntreaga ta slavг va trece de-a dreptul la Dumnezeu. Chiar dacг ai face minuni, chiar de ai оnvia morюii, sau orice de acest fel, totuєi niciodatг nu te vor admira atвt de mult Elinii, ca atunci cвnd te vor vedea blвnd, liniєtit єi purtвndu-te cu dulceaюг cгtre dвnєii. Nu micг este aceastг virtute, fiindcг mulюi se vor izbгvi cu desгvвrєire de rele.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXIII, pp. 354-355)

 

,,Dar dacг nu de оndatг se face credincios, tu nu te minuna, nici te grгbi, nici nu cere toate deodatг, ci lasг-l pвnг ce te va lгuda, pвnг ce te va iubi, єi оn trecerea timpului va ajunge єi la aceasta. Єi ca sг afli cвt de оnsemnat este acest fapt, ascultг pe Pavel cum se оndreptгюeєte оnaintea unui judecгtor necredincios: Mг socotesc, zice, fericit a fi, vrвnd sг rгspund оnaintea ta astгzi (Fap. 26, 2). Dar acestea le spunea el nu pentru a-l linguєi – sг nu fie una ca aceasta! – ci voind ca prin blвndeюea sa sг cвєtige pe acel judecгtor necredincios. Єi dintr-o parte l-a cвєtigat, el care pвnг acum era socotit ca оnvinuit, єi biruinюa o mгrturiseєte cu glas mare cel prins оn cursг, zicвnd оn auzul tuturor celor de aici: Оntru puюin mг pleci a mг face creєtin. Dar Pavel ce i-a rгspuns? Оncг mai mult a оntins mreaja (cursa) zicвndu-i: Aє pofti de la Dumnezeu єi оntru puюin єi оntru mult, nu numai tu, ci єi toюi cei ce mг aud pre mine astгzi sг se facг оntr-acest fel precum єi eu sunt, afarг de legгturile acestea, (Fap. 26, 28-29). Dar ce spui, Pavele? Fгrг legгturi? Єi ce оndrгznealг vei mai avea la urmг, dacг tu te ruєinezi єi fugi de legгturi, єi оncг оn faюa unui public atвt de numeros? Oare nu pretutindeni оn Epistolele tale te mвndreєti pentru aceste legгturi єi te numeєti legatul lui Hristos, iar lanюul acela ni-l porюi оn toate pгrюile ca pe o diademг оmpгrгteascг? Deci ce s-a оntвmplat acum cг te aperi de acele legгturi? Nu eu mг apгr de dвnsele, zice, cгci nici nu sunt ele atвt de оncгpгtoare spre a primi lauda mea; оnsг am aflat de la stгpвnul meu cг nu este bine a pune petec nou pe hainг veche [226] єi pentru aceea am spus aєa. Cгci pвnг acum ei defгimau credinюa noastrг Creєtineascг, єi stгteau cu duєmгnie оmpotriva crucii, aєa cг aє mai spune єi de legгturi, apoi fireєte cг ura lor s-ar face єi mai mare. A fi legat, lor li se pare a fi ceva ruєinos, fiindcг nu au gustat оncг din slava noastrг. Deci se cuvine a fi cгtre dвnєii cu оngгduinюг, єi cвnd ei se vor оnvгюa a filosofa, atunci fireєte cг vor єti єi frumuseюea acestui fier, cum єi mвndria ce o avem noi din pricina legгturilor. Cвnd el vorbeєte cгtre alюii de legгturi, apoi atunci numeєte acest fapt har zicвnd: Cг pentru Hristos s-a dгruit vouг nu numai оn el a crede, ci єi pentru dвnsul a pгtimi (Flp. 1, 29). Atunci lucrul plгcut era ca cei ce auzeau vorbindu-se de cruce sг nu se ruєineze, єi pentru aceea el pгєeєte cu timpul оn dezvelirea tainelor. Nici оn palatul оmpгrгtesc cвnd aducem pe cineva, nu silim pe cel adus a vedea pe cele dinlгuntru mai оnainte de a privi vestibulul sau intrarea оn palat, cгci numai aєa, cвnd se va vedea оnlгuntru єi va privi cele de acolo, i se vor pгrea minunate.

Deci aєa dojenim noi pe fiii elinilor: cu оngгduinюг, cu dragoste, cгci dragostea este un mare dascгl, оn stare a оntoarce pe cineva din rгtгcire, a-i preface viaюa, a-l cгlгuzi spre filosofie, єi din piatrг a-l face om.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXIII, pp. 355-356)

 

„Sub numele de eretic apostolul оl оnюelege pe cel neоndreptat sau, mai bine zis, pe cel ce nu dг speranюг de оndreptare. Cгci, dupг cum a-l trece cu vederea pe cel ce dг speranюг de schimbare este rezultatul trвndгviei, tot aєa єi a umbla cu linguєiri єi cu binele pe lвngг cei ce nu dau semne de оndreptare este semn de cea mai de pe urmг prostie єi tвmpire, fiindcг prin aceasta noi оi facem mai cutezгtori.” (Comentariile sau explicarea Epistolei cгtre Tit, omilia VI, оn vol. Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei…, p. 186)

 

,,Sг nu fim, aєadar, cuprinєi de furie оmpotriva lor, nici sг nu ne revгrsгm mвnia, dimpotrivг, sг le vorbim cu оngгduinюг, deoarece nimic nu este mai puternic decвt оngгduinюa єi blвndeюea. De aceea єi Pavel a cerut stгruitor sг fie urmatг o asemenea purtare, spunвnd: un slujitor al Domnului nu trebuie sг se certe, ci sг fie blвnd faюг de toюi ” (II Tim. 2, 24). Nu a spus numai de fraюi, ci faюг de toюi. Єi iarгєi: Оngгduinюa voastrг sг se facг єtiut, nu a spus fraюilor, ci tuturor oamenilor (II Filip., 4, 9).” (Despre necunoaєterea lui Dumnezeu, cuvвntarea I, p.30)

 

,,… cu cвt sunt ei mai lipsiюi de evlavie, cu atвt mai mult este nevoie sг ne rugгm pentru ei ca оntr-o bunг zi sг renunюe la nebunia lor. Iar prin aceasta vom face sг se vadг chipul Dumnezeului nostru Mвntuitor care voieєte ca toюi oamenii sг se mвntuiascг єi la cunoєtinюa adevгrului sг vinг (1 Tim. 2, 4).

Sг nu оncetгm, aєadar, sг aducem rugгciuni de оndurare оn favoarea lor.” (Despre necunoaєterea lui Dumnezeu, cuvвntarea V, p. 124)

ERETICII (gravitatea ereziilor acestora)

 

„Dacг Petru, corifeul apostolilor, fгcвnd asta оnainte de a cunoaєte toate tainele lui Hristos, a fost numit satanг, ce iertare mai pot avea cei care tгgгduiesc taina оntrupгrii Fiului lui Dumnezeu dupг ce au atвtea dovezi? Cвnd omul care a fost fericit de Hristos, cвnd omul care a fгcut o mгrturisire ca aceea a auzit astfel de cuvinte, gвndeєte-te ce vor pгюi cei care se leapгdг dupг оnviere de taina crucii. Hristos n-a spus: Satana a grгit prin gura ta, ci: Mergi оnapoia Mea, satano! (Matei 16, 23)”. (Omilii la Matei, omilia LIV, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 627)

 

,, Cг altг temelie nimenea poate sг puie, afarг de ceea ce este pusг, care este Iisus Hristos (1 Cor. 3, 11). Оn cвtг vreme este mai mare-meєter sau arhitect, nu poate pune altг temelie, iar dacг pune, apoi atunci nu mai este mai mare-meєter. Priveєte cum el chiar єi de la cugetгrile cele mai obiєnuite alcгtuieєte minunat subiectul acestui stih. Ceea ce spune el, aceasta оnseamnг: Am vestit vouг pe Hristos, v-am оncredinюat temelia, gвndiюi-vг bine cum zidiюi; gвndiюi-vг ca nu cumva sг trageюi pe ucenici spre oameni єi spre slavг deєartг. Deci sг nu vг uitaюi la eresuri єi dezbinгri, cг altг temelie nimenea poate sг puie, afarг de ceea ce este pusг, care este Iisus Hristos. ” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia VIII, p. 85)

 

„Оntreabг dar pe eretic: Dumnezeu se teme, єovгie, pregetг, se оntristeazг?, єi dacг-юi va rгspunde: Da!, fugi de el єi aєazг-l jos cu diavolul, dar, mai bine spus, mai jos decвt diavolul! Nici diavolul nu va оndrгzni sг rгspundг aєa!” (Cuvвntгri оmpotriva anomeilor, cuv. VII, оn vol. Cuvвntгri оmpotriva anomeilor. Cгtre iudei, p. 121)

 

„Vai de voi, ereticilor! Sunteюi mai nenorociюi chiar decвt pгgвnii! Pe pгgвni оi aєteaptг negreєit dincolo chinurile iadului; dar cel puюin au aici, pe pгmвnt, o oarecare plгcere: cг se cгsгtoresc, cг se bucurг de averile lor єi de toatг tihna єi desfгtarea date de viaюa aceasta pгmвnteascг. Voi оnsг vг chinuiюi єi suferiюi єi aici, єi dincolo: aici, pe pгmвnt, cu voia voastrг, dincolo, pe lumea cealaltг, fгrг voia voastrг. Pгgвnii nu vor primi nici rгsplatг, nici pedeapsг pentru post єi feciorie; voi оnsг, pentru faptele de pe urma cгrora aєteptaюi nenumгrate laude, tocmai pentru acelea veюi primi cea mai cumplitг pedeapsг єi, printre altele veюi auzi: Duceюi-vг de la Mine оn focul cel veєnic, pregгtit diavolului єi оngerilor lui (Matei 25, 41), cг aюi postit єi aюi trгit оn feciorie!” (Despre Feciorie, 2, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 8)

 

„Pгgвnii nici n-au rгsplatг dacг le sгvвrєesc, deoarece nu postesc єi nici nu trгiesc оn feciorie de fricг de Dumnezeu. Voi оnsг, care luptaюi оmpotriva lui Dumnezeu, care huliюi creaturile lui Dumnezeu, spunвnd cг sunt rele, voi nu numai cг sunteюi rгsplгtiюi pentru postul єi fecioria voastrг, dar mai sunteюi оncг єi pedepsiюi. Din pricina оnvгюгturilor voastre greєite, sunteюi rвnduiюi оn acelaєi loc cu pгgвnii, pentru cг, la fel ca ei, aюi lepгdat pe adevгratul Dumnezeu єi aюi introdus politeismul, credinюa оn mai mulюi dumnezei. Din pricina vieюuirii voastre оnsг, starea vг e mai rea decвt a pгgвnilor; paguba pгgвnilor se mгrgineєte la aceea cг nu primesc nici un bine pentru postul єi fecioria lor; paguba voastrг оnsг este mai grozavг, cг sunteюi єi pedepsiюi pentru postul єi fecioria voastrг. Pгgвnii pot sг se bucure de toate desfгtгrile vieюii de pe pгmвnt; voi оnsг v-aюi lipsit єi de desfгtгrile de pe pгmвnt, єi de cele din viaюa cealaltг.

Poate fi, oare, o pedeapsг mai cumplitг decвt aceea de a fi pedepsit, оn loc sг fii rгsplгtit, pentru osteneli єi sudori? Desfrвnatul, lacomul, cel care se desfгteazг cu bunurile altora, cel care rгpeєte averea semenului sгu au oarecare mвngвiere de pe urma faptelor lor; micг, e drept, dar o au; negreєit, vor fi pedepsiюi pe lumea cealaltг, dar cel puюin cвt au trгit pe pгmвnt s-au bucurat de toate. Dar nu se poate spune cвt de mare va fi durerea omului care, оmpotriva tuturor aєteptгrilor, se vede chinuit, omul care a trгit pe pгmвnt оn sгrгcie, ca sг fie bogat pe lumea cealaltг, omul care a оndurat pe pгmвnt toate nevoinюele fecioriei, ca sг dгnюuiascг pe lumea cealaltг cu оngerii; nu se poate spune deci cвt de mare va fi durerea acestuia cвnd se va vedea deodatг єi pe neaєteptate pedepsit din pricina faptelor pentru care nгdгjduia sг se bucure de nenumгrate bunгtгюi. Socotesc cг va fi chinuit atвt de conєtiinюa lui, cвt єi de foc, cвnd va vedea cг cei care au оndurat aceleaєi nevoinюe ca єi el trгiesc оmpreunг cu Hristos, iar el este pedepsit cumplit pentru aceleaєi fapte pentru care ceilalюi se desfгteazг cu bunгtгюi nespuse, cвnd va vedea cг el, care a trгit ca un sfвnt, este chinuit mai mult decвt desfrвnaюii єi stricaюii.

Castitatea ereticilor e mai rea decвt desfrвnarea altora. Desfrвnarea altora nedreptгюeєte єi face rгu numai oamenilor; castitatea ereticilor оnsг se ia la luptг cu Dumnezeu, insultг covвrєitoarea Lui оnюelepciune. Astfel de curse оntinde diavolul slujitorilor lui! Nu e ideea mea cг fecioria ereticilor este curat o nгscocire a vicleniei diavolului. Ideea asta nu-i a mea, ci a lui Dumnezeu, Care cunoaєte toate gвndurile diavolului. Ce spune El? Iatг ce spune: Duhul grгieєte lгmurit cг оn vremurile cele de apoi vor cгdea unii de la credinюг, luвnd aminte la duhurile cele оnєelгtoare єi la оnvгюгturile demonilor, ale celor care оntru fгrгdelege grгiesc minciuni, mincinoєi єi fгюarnici, оnfieraюi оn оnsuєi cugetul lor, care opresc de la cгsгtorie, оndepгrteazг de la mвncгrile pe care Dumnezeu le-a fгcut ca sг ne hrгnim cu ele (I Tim., 4, 1-3). Mai poate fi fecioarг aceea care a cгzut din credinюг, aceea care ia aminte la duhurile cele оnєelгtoare, aceea care ascultг la draci, aceea care cinsteєte minciuna? Mai poate fi fecioarг aceea a cгrei conєtiinюг оi este оnfieratг? O fecioarг nu trebuie sг fie curatг numai la trup, ci єi la suflet, dacг vrea sг primeascг pe Mirele cel Sfвnt. Mai poate fi curatг la suflet aceea al cгrei suflet este оnsemnat cu fier roєu? Dacг trebuie оndepгrtatг din cгmara de nuntг a Mirelui toatг grija cea lumeascг, deoarece nu-i cu putinюг sг fii cu оnfгюiєare cuviincioasг cвnd eєti cuprins de grija cea lumeascг, te оntreb, mai poate fi pгstratг de frumuseюea fecioriei cвnd, оnlгuntrul sufletului, gвnduri de necredinюг se plimbг оn toatг voia lor?

Rгmвne, оntr-adevгr, neatins trupul fecioarei eretice, dar ce folos, dacг i se stricг, gвndurile sufletului! Ce folos cг rгmвn оn picioare zidurile curюii bisericii, dar este dгrвmatг biserica!” (Despre Feciorie, 4-6, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 10-12)

ERETICII (gravitatea єi urmгrile pierzгtoare ale ereziilor acestora)

 

„Nu vedeюi acum fraюilor, оn ce abis de curaj єi de neruєinare i-a aruncat pe aceєti eretici mintea fiindcг s-au depгrtat odatг de la adevгr?” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia IV, 2, p. 24)



Поделиться:


Последнее изменение этой страницы: 2017-01-26; просмотров: 150; Нарушение авторского права страницы; Мы поможем в написании вашей работы!

infopedia.su Все материалы представленные на сайте исключительно с целью ознакомления читателями и не преследуют коммерческих целей или нарушение авторских прав. Обратная связь - 34.227.191.136 (0.025 с.)