EDUCAЮIA (religioasг a copiilor)

 

„Vezi deci, cг existвnd cele spirituale, vin dupг ele єi cele corporale? Voeєti sг fie copilul tгu ascultгtor? De la оnceput chiar creєte-l оntru оnvгюгtura єi certarea Domnului. Sг nu-юi оnchipui cг ar fi de prisos de a pune pe copilul tгu ca sг asculte єi sг оnveюe Sfintele Scripturi, pentru cг acolo va auzi mai оntвi spunвndu-se: Cinsteєte pe tatгl tгu єi pe mama ta, оncвt aceasta se face pentru tine.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XXI, p. 214)

 

„Sг nu crezi cг numai monahilor sunt trebuitoare оnvгюгmintele din Sfвnta Scripturг, cгci astfel de оnvгюгminte sunt trebuitoare mai cu seamг copiilor care intrг оn lume. Corabia care stг necontenit оn port, nu are atвta nevoie de o confecюionare deosebitг, nu are nevoe de cгpitan, єi nici de marinari, dupг cum are nevoie aceea care veєnic pluteєte pe mгri. Tot aєa este cu omul din lume єi cu monahul. Unul stг nemiєcat, ca corabia din port, trгieєte o viaюг fгrг griji єi ocupaюii grele, scutit, aєa zicвnd, de orice furtunг; celгlalt оnsг e veєnic pe mare, єi veєnic pluteєte оn mijlocul ei luptвndu-se cu multe valuri єi furtuni. Chiar de nu ar avea el nevoie de cunoaєterea Sfintelor Scripturi, totuєi e necesar de a fi pregгtit, ca la ocazie sг poatг astupa gurile altora, aєa cг oricвt de fericit ar deveni оn viaюa prezentг, el cu atвt mai mult are nevoie de оnvгюгtura Sfintelor Scripturi.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Efeseni, omilia XXI, p. 216)

 

„Cвnd trupul copilului tгu este bolnav, nu te dai оn lгturi de a trimite pe cineva dupг un doctor, fie cвt de departe, spre a-l оnsгnгtoєi, оn timp ce sufletul lui fiind bolnav, nimeni nu face vorbг de aceasta, ci toюi stгm cu nepгsare, toюi suntem cгzuюi оn trвndгvie, toюi ne оngrijim prea puюin.” (Comentariile sau explicarea Epistolei cгtre Tit, omilia V, оn vol. Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei…, p. 182)

 

„Spune-mi, iubitule, sг presupunem, cг tu vezi pe fiul tгu aproape a muri de foame, l-ai putea tu trece cu vederea, sau mai vвrtos, nu ai face єi nu ai rгbda tu toate, ca sг-l scapi de a muri de foame? Deci, dacг tu nu treci cu vederea pe cel ce se chinuieєte de foame trupeascг, cum ai putea tu sг rгmвi liniєtit, cвnd fiul tгu este ameninюat sг piarг de foamea оnvгюгturii celei dumnezeieєti? Meriюi tu oare numele de tatг? Aceastг foame duhovniceascг este mai primejdioasг, decвt cea trupeascг, cгci moartea, cu care ea se sfвrєeєte, este mai grozavг. De aceea tu trebuie cu mult mai mult sг gвndeєti la liniєtirea acestei foame. Apostolul zice: Creєteюi pe fiii voєtri оntru оnvгюгtura єi certarea Domnului (Efes., VI, 4). Aceasta este cea mai frumoasг оngrijire pentru un pгrinte, acestea sunt cele mai nobile osteneli pentru copiii sгi, єi din aceasta cunosc eu оnrudirea firii, cвnd pгrinюii tocmai la binele cel duhovnicesc pentru ai sгi, au cea mai mare grijг.” (Cuvвnt la Duminica a 14-a dupг cincizecime, оn vol. Predici la duminici єi sгrbгtori…, p. 136)

 

„Cвnd a instituit sгrbгtorile, (Dumnezeu - n.n.) a poruncit pгrinюilor sг arate copiilor care este rostul єi originea acelor sгrbгtori. Dupг ce a vorbit despre sгrbгtoarea Paєtilor, a adгugat: Єi vei vesti fiului tгu оn ziua aceea, zicвnd: Pentru aceasta a aєezat Dumnezeu sгrbгtoarea aceasta pentru mine, pentru cг am ieєit din Egipt (Ieє., 3, 8). Оn Lege dг aceeaєi poruncг. Dupг ce a vorbit despre оntвii-nгscuюi adaugг iarгєi: Dacг te va оntreba fiul tгu dupг acestea, zicвnd: Pentru ce se face aceasta? ii vei spune. Cu mвnг tare ne-a scos Domnul din Egipt, din casa robiei. Iar cвnd s-a оndгrгtnicit Faraon єi n-a vrut sг ne lase sг plecгm, a ucis оn Egipt pe toюi оntвii-nгscuюi, de la оntвii-nгscuюi ai oamenilor pвnг la оntвii-nгscuюi ai dobitoacelor. Pentru aceea jertfesc Domnului toatг partea bгrbгteascг ce deschide pвntecele (Ieє., 13, 14-15).

Dumnezeu porunceєte deci pгrinюilor sг ducг pe copiii lor, prin toate mijloacele, la cunoaєterea lui Dumnezeu.” (Apologia vieюii monahale, 4, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 252-253)

 

„Nu este oare absurd ca, atunci cвnd e vorba sг introduci pe fiul tгu printre curtenii Curюii domneєti єi printre ostaєii оmpгratului, sг faci tot ce poюi, sг-юi dai toatг silinюa, ba sг-l оndupleci єi pe fiul tгu sг facг la fel, numai sг reuєeєti sг stea alгturi de оmpгrat, єi faci asta fгrг sг te mai gвndeєti la cheltuieli, la primejdii єi nici chiar la moarte, iar, cвnd e vorba ca fiul tгu sг intre оn oastea cerului, sг nu te doarг deloc inima dacг ar lua cel din urmг loc єi ar fi ultimul dintre ostaєii cerului?” (Apologia vieюii monahale, 5, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 256-257)

 

„Cвnd e vorba sг dгm pe copiii noєtri sг оnveюe carte, nu numai cг оndepгrtгm din calea lor tot ce le-ar putea оmpiedica instrucюia, dar ne folosim de toate mijloacele care le оnlesnesc оnvгюгtura: Ie tocmim pedagogi єi profesori, cheltuim bani, nu-i punem sг facг alte treburi, strigгm la ei de mai multe ori decвt instructorii de la jocurile olimpice, arгtвndu-le cг neєtiinюa de carte aduce cu sine sгrгcia, iar оnvгюгtura, bogгюie. Оn sfвrєit, facem єi spunem tot ce ne stг оn putinюг atвt noi, cвt єi alюii spre a-i duce la capгtul rвvnei ce ne-am propus єi, cu toate acestea, adeseori nu ne ajungem scopul. Dar cвnd e vorba sг facem pe fiii noєtri sa aibг purtгri bune єi sг aibг o vieюuire desгvвrєitг, putem noi oare crede cг aceasta o putem dobвndi de la sine, fгrг nici o obosealг, mai cu seama cвnd sunt atвt de multe piedici care stau оn cale? N-ar fi oare cea mai mare nerozie sг crezi cг un lucru atвt de uєor cum este instrucюia sг aibг nevoie de atвt de multг sвrguinюг, sг fie atвt de preюuitг, sг crezi cг fгrг aceastг deosebitг atenюie nu se poate ajunge niciodatг la vreun rezultat, iar ceea ce este cu mult mai greu, educarea sufletului copilului, se poate face fгrг nici o ostenealг, dormind, ca una din treburile neоnsemnate єi de nimic? Educarea sufletului este mai grea, mai anevoioasг decвt instrucюia, dupг cum este mai greu a face decвt a vorbi, mai anevoioase faptele decвt vorbele.” (Apologia vieюii monahale, 8, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 270-271)

 

„Cel care оnvaюг sг meargг pe sвrmг, cel care оnvaюг echilibristica pleacг pentru multг vreme din casa pгrinюilor sгi, iar noi оi оnchidem оn casг, оmpreunг cu pгrinюii, pe cei care vor sг оnveюe sг zboare de pe pгmвnt la cer? Poate fi o nesocotinюг mai mare decвt aceasta? Nu vedeюi cг plugarii nu aduc acasг de pe ogoare recolta lor, оnainte de coacere chiar dacг mari nevoi i-ar sili sг culeagг fructul ostenelilor?

Sг facem єi noi ca єi plugarii. Sг nu aducem acasг оnainte de vreme pe fiii noєtri din pustie. Sг-i lгsгm acolo atвt cвt trebuie pentru ca оnvгюгturile ce le primesc оn mгnгstire sг se fixeze оn sufletele lor, iar plantele virtuюilor sгdite оn ei sг se оnrгdгcineze. Sг nu ne tulburгm єi nici sг nu ne supгram, chiar dacг ar trebui sг stea zece sau douгzeci de ani оn mгnгstire. Cu cвt vor sta mai mult in aceastг єcoalг a virtuюii, cu atвt vor dobвndi mai multг putere. Mai mult chiar, sunt de pгrere cг nici nu trebuie sг hotгrвm cвt timp sг stea оn mгnгstire; sг hotгrвm sг rгmвnг acolo panг se vor coace roadele оnvгюгturilor sгdite оn ei. Cвnd s-au copt roadele, atunci sг se оntoarcг din pustie, оnainte оn nici un caz. Nu vom avea nici un folos dacг ne grгbim sг-i aducem prea devreme acasг, dimpotrivг, vom opri coacerea оnvгюгturilor sгdite оn sufletele lor. Fructul care a fost lipsit de hrana pe care єi-o scoate din rгdгcinг nu va fi de nici un folos. Ca sг nu ni se оntвmple єi nouг asta, sг оndurгm despгrюirea de copii. Nu numai sг nu ne grгbim sг-i aducem оnainte de vreme acasг, dar chiar sг-i oprim dacг ar voi sг se оntoarcг. Dacг se оntorc acasг desгvвrєiюi la suflet, vor fi un cвєtig obєtesc єi pentru tatгl lor, єi pentru mama lor, єi pentru casa lor єi pentru neamul lor...” (Apologia vieюii monahale, 18, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 307-308)

 

„Dacг un om este cinstit cu mare cinste dacг creєte pentru oraєul sгu atleюi, dacг instruieєte ostaєi pentru оmpгratul sгu, ce mare cinste urmeazг sг primim noi, care creєtem pentru Dumnezeu bгrbaюi atвt de vrednici єi de mari, dar, mai bine spus, nu bгrbaюi, ci оngeri? Sг facem totul spre a lгsa copiilor noєtri bogгюia credinюei, singura bogгюie care dгinuieєte, care cгlгtoreєte necontenit cu ei, care poate sг le foloseascг foarte mult nu numai aici, ci єi dincolo. Bogгюia cea pгmвnteascг nu numai cг nu se mutг cu noi de aici dincolo, dar chiar aici pe pгmвnt piere оnaintea noastrг єi adeseori nimiceєte pe cei care o au.” (Apologia vieюii monahale, 21, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 317)

 

„Ceea ce este fraged єi оncг n-a cгpгtat o formг tare poate lua orice formг, pentru cг este uєor de schimbat оn altг formг; cui este tare оnsг, єi a primit tгria оn natura sa, nu-i este uєor sг iasг din natura sa єi sг se schimbe оn altг formг.

Dupг cum pictorii lucreazг cu multг grijг єi exactitate tablourile, iar sculptorii statuile, tot astfel єi fiecare tatг єi mamг trebuie sг-єi dea silinюa pentru desгvвrєirea acestor tablouri, acestor icoane minunate ale lui Dumnezeu. Pictorii, оn fiecare zi, pun оn faюa lor tabloul єi-i dau culorile trebuitoare, sculptorii fac la fel: dau jos ce este de prisos єi adaugг ce trebuie. Tot aєa єi voi, ca niєte sculptori, оntrebuinюaюi tot timpul vostru liber spre a sculpta statui minunate Iui Dumnezeu; оndepгrtaюi ce este de prisos, adгugaюi ce trebuie єi uitaюi-vг cu grijг la ele оn fiecare zi: care este darul natural al copiilor, spre a-l dezvolta, care este defectul, spre a-l оndepгrta. Cu multг grijг, оn primul rвnd, alungaюi din sufletul lor desfrвnarea, cгci mai cu seamг dragostea trupeascг tulburг sufletele tinerilor. Dar mai ales, оnainte de a gusta din acest fel de dragoste, оnvaюг-l sг fie cumpгtat, sг privegheze, sг se roage cu stгruinюг єi sг-єi facг semnul crucii cвnd spune sau face ceva.

Оnchipuie-юi cг eєti un оmpгrat care are sub conducerea sa un oraє: sufletul copilului. Cгci, оntr-adevгr, sufletul este un oraє. Dupг cum оn oraє unii furг, alюii fac fapte de dreptate, unii muncesc cum trebuie, iar alюii fac toate de mвntuialг єi la оntвmplare, tot astfel єi оn suflet sunt gвnduri єi gвnduri. Unele se luptг оmpotriva pornirilor neоndreptгюite ale sufletului, cum sunt soldaюii оn oraє; altele se оngrijesc de buna stare a оntregii locuinюe a trupului, cum sunt oamenii de stat dintr-un oraє; altele poruncesc, cum sunt conducгtorii oraєului; altele povestesc lucruri de ruєine єi desfrвnate, cum sunt destrгbгlaюii din oraє; altele povestesc lucruri cuviincioase, cum sunt oamenii cumpгtaюi єi оnюelepюi din oraє; altele iubesc o viaюг plinг de moleєealг, ca femeile de la noi; altele spun prostii, ca єi copiii; unora li se porunceєte ca unor sclavi, cum sunt servitorii оn oraє; altele sunt nobile, cum sunt oamenii liberi din oraє.

Avem deci nevoie de legi ca sг alunge gвndurile rele, sг Ie aprobe pe cele bune єi sг nu оngгduie ca gвndurile rele sг punг stгpвnire pe cele bune. Dacг оntr-un oraє n-ar fi legi care sг оngrгdeascг libertatea hoюilor, viata оn oraє ar fi grozav de tulburatг; dacг soldaюii n-ar face uz cum trebuie de puterea lor, s-ar distruge totul; dacг flecare cetгюean єi-ar pгrгsi starea єi funcюia sa єi ar urmгri-o pe a altuia, s-ar nimici buna rвnduialг din pricina lгcomiei; tot aєa este єi cu sufletul copilului.

Sufletul unui copil este deci un oraє: oraє de curвnd zidit єi оntemeiat, oraє care are cetгюeni strгini ce n-au оncг experienюa nici unui lucru (astfel de cetгюeni sunt mai cu seamг uєor de format). Cei care au fost crescuюi оntr-un fel rгu de vieюuire, cum sunt bгtrвnii, sunt greu de schimbat, deєi nu cu neputinюг, cгci dacг vor, pot єi ei sг se schimbe. Cei tineri оnsг, care n-au оncг experienюa vieюii, vor primi cu uєurinюг legile toate.

Dг aєadar legi acestui oraє, legi оnfricoєгtoare єi aspre pentru cetгюenii oraєului. Fii apгrгtorul legilor ce se calcг, nu-i de nici un folos sг dai legi dacг nu cauюi ca aceste legi sг fie puse оn aplicare.

Dг deci legi! Ai multг grijг de ele. Legiuirea noastrг este pentru bunul mers al оntregii lumi. Astгzi construim un oraє. Cele patru simюuri sг fie meterezele єi porюile oraєului, iar оntreg trupul sг fie ca un zid. Porюile lui sunt: ochii, limba, auzul, mirosul єi, dacг vrei, pipгitul. Prin aceste porюi intrг єi ies cetгюenii acestui oraє, cu alte cuvinte, prin aceste porюi gвndurile corup sau desгvвrєesc sufletul copilului.” (Despre creєterea copiilor, 21-27, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 400-402)

 

„Sг оnvгюгm pe copii sг aibг necontenit pe buze cuvintele lui Dumnezeu, chiar єi cвnd merg, sг nu le aibг оn chip silit, nici superficial єi nici rar, ci continuu.” (Despre creєterea copiilor, 28, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 403)

 

„Dupг cum plantele cвnd sunt mici єi plгpвnde au nevoie de mai multг оngrijire, tot astfel єi copiii. Sг ne оngrijim sг le luгm pedagogi buni ca sг le punem o bunг temelie chiar de Ia оnceput єi sг nu primeascг din fragedг vвrstг ceva rгu.

Sг n-audг copilul basme prosteєti єi bгbeєti, latг ce se spune оn astfel de basme: Cutare s-a оndrгgostit de cutare. Sau: Fiul оmpгratului єi fiica cea mai micг au fгcut cutare єi cutare lucru. Asemenea povestiri sг nu audг copiii. Dimpotrivг, sг audг alte povestiri, fгrг aluzii urвte, ci pline de multг simplitate єi curгюie. Se poate sг le audг din gura servitorilor єi din gura celor ce-l оnsoюesc pe copil la plimbare, dar nu din gura tuturor, cгci nu-i оngгduit tuturor servitorilor sг se amestece оn educaюia copilului. Cei care ne ajutг in opera noastrг trebuie sг fie oameni pricepuюi, ca unii ce au sг se apropie de statuia pe care o facem pentru Dumnezeu. Dacг am fi constructori єi am zidi o casг pentru un om de seamг, n-am оngгdui servitorilor sг se apropie fгrг nici un rost de construcюie. Oare n-ar fi absurd ca acum, cвnd zidim un oraє єi creєtem cetгюeni pentru оmpгratul ceresc, sг оngгduim tuturor, fгrг deosebire, sг se amestece оn lucrul nostru? Sг ne luгm deci оn ajutor numai pe acei servitori care sunt pricepuюi єi de folos. Dacг nu avem nici unul, sг tocmim unul cu leafг, bгrbat virtuos, єi sг-i dгm mвnг liberг spre a ne ajuta оn opera noastrг.

Sг nu audг deci copilul basme prosteєti єi bгbeєti. Cвnd este plictisit din pricina lecюiilor, povesteєte-i istorisiri sfinte - cгci sufletului оi place sг audг povestiri din vechime. Povesteєte-i, fгcвndu-l sг-єi uite de joacг; doar tu creєti un filosof, un atlet єi un cetгюean al cerurilor.

Povesteєte-i aєa:

La оnceput un tatг avea doi copii; ei erau fraюi.

Opreєte-te puюin, apoi adaugг:

Amвndoi aveau aceeaєi mamг. Unul era mai оn vвrstг, celгlalt mai tвnгr. Cel mai оn vвrstг era plugar, iar cel mai tвnгr era pгstor. Cel mai tвnгr оєi ducea turmele sale la pгscut pe cвmpii єi pe malurile mгrii.

Оndulceєte povestirile ca sг fie plгcute copilului, spre a nu-i obosi sufletul:

Celгlalt frate semгna ogoarele єi planta pomi. O datг s-au gвndit sг cinsteascг prin rodul ostenelilor lor pe Dumnezeu. Pгstorul a luat ce-a avut mai bun оn turma lui єi I-a jertfit lui Dumnezeu.

Nu-i cu mult mai bine sг povesteєti aceste lucruri оn locul povestirii neadevгrate despre oile cu lвna de aur? Apoi deєteaptг interesul copilului. Poюi s-o faci prin povestire. Sг nu adaugi de la tine nimic neadevгrat, ci numai ceea ce-i scris оn Scripturг:

Cвnd I-a adus lui Dumnezeu jertfг ce a avut mai bun оn turmele sale, оndatг s-a pogorвt foc din cer, a rгpit toatг jertfa єi a dus-o la jertfelnicul cel de sus. Fratele cel mai mare n-a fгcut aєa. S-a dus, єi-a oprit pe cele mai bune din roadele sale pentru sine єi a jertfit lui Dumnezeu fructe mai puюin bune. Dumnezeu nici nu s-a uitat la ele, s-a оntors єi le-a lгsat sг rгmвnг pe pгmвnt. Jertfa celuilalt frate оnsг a primit-o sus, la El. Aєa se оntвmplг єi cu administratorii moєiilor: stгpвnul cinsteєte pe cel care-i aduce roadele moєiei єi-l pofteєte оn casг, iar pe altul, de care nu e mulюumit, оl lasг afarг. Tot aєa s-a оntвmplat єi aici. Ce a urmat dupг aceasta? Fratele mai mare s-a оntristat, ca unul ce fusese dispreюuit єi dezaprobat de Dumnezeu, єi era mвhnit. Єi Dumnezeu i-a spus lui: “Pentru ce eєti trist? nu єtiai cг aduci lui Dumnezeu darurile tale? Pentru ce M-ai insultat? Pentru ce Mi-ai jertfit roade mai puюin bune?

Dacг vrei sг vorbeєti mai simplu, spune:

Acela neavвnd ce rгspunde, a stat liniєtit.

Sau, mai bine:

A tгcut.

Dupг aceasta, vгzвnd pe fratele sгu mai mic i-a spus: Hai sг ieєim la cвmp! Fratele cel mai mare, prinzвnd cu viclenie pe cel mai mic, l-a omorвt. Єi credea cг poate sг se ascundг de Dumnezeu. Dar Dumnezeu a venit la el єi i-a spus: Unde este fratele tгu? – Nu єtiu, a rгspuns el, Nu sunt pгzitorul fratelui meu! Atunci Dumnezeu i-a spus: Iatг, sвngele fratelui tгu strigг cгtre Mine!

Sг stea alгturi єi mama cвnd sufletul copilului este format cu astfel de povestiri; ca sг-юi ajute єi ea єi sг laude cele spuse de tine.

Ce s-a оntвmplat apoi? Dumnezeu a primit оn cer pe fratele ucis; deєi a murit, el trгieєte sus оn cer.

Copilul primeєte aceastг оnvгюгturг despre оnviere. Copilul crede, chiar dacг i se spun lucruri imposibile, ca de exemplu: Єi l-a fгcut semizeu. Copilul nu єtie ce este un semizeu, dar pricepe cг trebuie sг fie ceva mai mare decвt omul єi оndatг se minuneazг. Cu atвt mai mult cвnd va auzi despre оnviere єi cг sufletul lui s-a suit оn cer.

Єi a luat Dumnezeu pe fratele cel mai tвnгr, sus; celгlalt оnsг a trгit mulюi ani, dar necontenit оn suferinюг, cu fricг єi cu cutremur; a suferit nenumгrate chinuri єi era pedepsit оn fiecare zi (Fac., 4, 1-12).

Vorbeєte-i cu tгrie despre pedeapsa datг lui de Dumnezeu; nu-i spune numai: cг va fi gemвnd єi tremurвnd pe pгmвnt. Copilul nu poate pricepe ce valoare au aceste cuvinte, aєa cг trebuie sг-i spui:

Dupг cum tu, cвnd stai оnaintea оnvгюгtorului, eєti cuprins de spaimг, tremuri єi te temi dacг e vorba sг fii bгtut, tot aєa a trгit toatг viaюa lui єi fratele mai vвrstnic, pentru cг a pгcгtuit оnaintea lui Dumnezeu.

E destul atвt pentru copil. Spune-i aceastг povestire seara, оn timpul cinei. Mama sг-i povesteascг aceeaєi istorisire din nou. Apoi, dupг ce a auzit-o de mai multe ori, cere-i-o s-o povesteascг єi el: Spune-mi povestirea, ca sг se simtг єi el onorat de a o povesti. Cвnd va stгpвni povestirea оi vei spune єi folosul ce-l putem scoate din ea. Cu toate cг sufletul copilului, care a auzit povestirea, єtie sг scoatг prin propriile sale puteri folosul єi оnvгюгtura din ea оnainte de a i le spune tu, totuєi spune-i єi tu.

Vezi cвt de mare rгu este lгcomia, cвt de mare rгu este sг invidiezi pe fratele tгu? Vezi cвt de mare rгu este sг-юi оnchipui cг poюi sг te ascunzi de Dumnezeu? El vede totul, chiar pe cele sгvвrєite оntru ascuns.

Numai dacг aceastг оnvгюгturг ai sгdi оn sufletul copilului, ai fгcut mult, єi nu mai ai nevoie de pedagog. Frica de Dumnezeu va sta necontenit lвngг copil єi negreєit оl va zgudui mai mult decвt frica de orice alt pedagog.

Nu te mгrgini la atвt numai, ci ia-l de mвnг єi du-l la bisericг! Cautг sг-l duci mai cu seamг atunci cвnd se citeєte aceastг povestire, оl vei vedea cum se bucurг, cum sare оn sus єi se veseleєte cг єtie ceea ce toюi ceilalюi nu єtiu оncг.

O ia оnaintea celui ce citeєte povestirea, recunoaєte cele citite єi-i foloseєte mult. Оn felul acesta povestirea se оntipгreєte оn mintea sa.

Se mai pot scoate єi alte оnvгюгturi folositoare din aceastг povestire. Оnvaюг-l deci:

Nu trebuie sг fim triєti cвnd suferim ceva nedrept. Dumnezeu ne aratг aceasta, chiar de la оnceput, prin acest frate nedreptгюit. Pentru cг a fгcut fapte plгcute оnaintea lui Dumnezeu, Dumnezeu l-a luat, cвnd a murit, sus оn cer. ” (Despre creєterea copiilor, 37-42, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 406-410)

 

„Cвnd este de cincisprezece ani, єi chiar mai mult, sг audг relatгri despre gheenг. Dar mai bine, cвnd este de zece, opt ani єi mai puюin chiar, sг audг оn toatг amгnunюimea istoria potopului, a Sodomei, istorisirile despre cele petrecute оn Egipt, toate cвte sunt pline cu pedepse trimise de Dumnezeu pentru oameni. Cвnd creєte mai mare, sг audг istorisiri din Noul Testament, din timpul harului, istorisiri despre gheenг, оngrгdeєte-i auzul cu aceste relatгri єi cu altele nenumгrate pe care le ai din propria ta experienюг.

Sг nu-i оngгduim, sг nu mai lгsгm sг se apropie de el un om care i-ar povesti lucruri nepotrivite. Am spus lucrul acesta єi mai sus. Dacг vei vedea pe un servitor cг spune copilului cuvinte de ruєine, pedepseєte-l оndatг єi fii judecгtor aspru єi fгrг milг al celor greєite. Dacг vei vedea cг o fatг se apropie de el, pгzeєte-l; dar mai bine este sг nu se apropie de copil nici o fatг, ca sг nu se aprindг оn el focul, afarг de o femeie bгtrвnг, care nu poate cu nimic sг atragг pe tвnгr. Pгzeєte-l de o fatг tвnгrг mai mult ca de foc. Copilul nu va rosti nici un cuvвnt nepotrivit dacг nu va auzi cuvinte nepotrivite єi dacг va fi hrгnit cu cuvinte cuviincioase.” (Despre creєterea copiilor, 52-53, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 414)

 

„Nici nu trebuie sг tгiem complet din tвnгr mвnia, dar nici nu trebuie sг-i оngгduim sг o foloseascг totdeauna. Din prima vвrstг sг оnvгюгm pe copii sг rabde chiar cвnd ei оnєiєi sunt nedreptгюiюi; iar dacг ar vedea pe cineva cг este nedreptгюit, sг pгєeascг curajos єi sг ia apгrarea celui nгpгstuit, cu mгsura cuvenitг.

Cum vom putea sгdi оn sufletul copilului aceste legi? Prin exerciюii оn raporturile lui cu servitorii: dacг rabdг cвnd nu li se dг atenюie, dacг оєi stгpвnesc mвnia єi nu se supгrг cвnd nu le sunt оndeplinite dorinюele єi cererile єi dacг оєi recunosc greєelile sгvвrєite faюг de alюi oameni, оn toate aceste exerciюii tatгl este stгpвn: sг fie aspru єi ameninюгtor cвnd sunt cгlcate legile, dar dulce єi prietenos cвnd legile sunt оndeplinite, dгruind copilului multe rгsplгюi. Tot astfel guverneazг єi Dumnezeu lumea: prin frica de iad єi prin fгgгduinюa оmpгrгюiei. Aєa sг ne purtгm єi noi cu fiii noєtri.

Sг fie mulюi care sг-l facг pe copil sг se mвnie, cu scopul de a-l pregгti єi a-l obiєnui sг rabde cвnd este mвniat de cei din jurul lui. єi dupг cum atleюii, оnainte de оnceperea luptelor, fac exerciюii cu prietenii lor pe locurile de antrenament, pentru a fi nebiruiюi de rivalii lor, tot aєa єi copilul sг fie instruit оn casг; iar cel care sг-l punг la оncercare sг fie tatгl, sau, mai mult decвt toюi, fratele lui. Dar toюi cei din casг sг se sileascг sг facг pe copil sг iasг biruitor, fie rгzbunвndu-se pe el, fie оmpotrivindu-i-se spre a dobвndi tгria caracterului. Єi servitorii sг-l mвnie adeseori pe drept sau pe nedrept, pentru a-l deprinde prin orice mijloc sг-єi stгpвneascг mвnia. Dacг tatгl sгu оl face sг se mвnie, nu e mare lucru, cгci numele de tatг pune stгpвnire mai dinainte pe sufletul copilului єi nu-l lasг sг se revolte. Dar dacг fac acest lucru copiii de aceeaєi vвrstг cu el, robi єi liberi, prin ei se va deprinde sг fie blвnd.

Mai este єi un alt mijloc. Care-i acela? Cвnd se manie, adu-i aminte de scene єi оnvгюгminte din propria sa viaюa. Cвnd se supгrг pe un servitor care i-a greєit cu ceva, оntreabг-l dacг el n-a greєit cu nimic єi ce-ar simюi el оnsuєi daca ar fi оn locul servitorului, Dacг-l vezi cг bate un servitor, pedepseєte-l. Dacг-l insultг єi-l оnjurг, pedepseєte-l din nou. Copilul nu trebuie sг fie nici bleg, nici sгlbatic, ci sг fie єi puternic, єi blвnd. De multe ori are nevoie sг fie ajutat de mвnie, atunci cвnd el оnsuєi are sг aibг copii sau are sa fie stгpвn peste servitori.” (Despre creєterea copiilor, 66-69, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 418-419)

 

„... sг-l оndepгrtгm pe copil de vederea єi auzirea a ceva ruєinos, niciodatг un copil sг nu se ducг la teatru. Dacг cere sг se ducг la teatru, atunci sг gгsim copii de vвrsta lui care nu se duc la teatru ca, prin puterea exemplului, sг-l оndepгrtгm de teatru, nimic nu produce rezultate atвt de importante ca emulaюia. S-o aplicгm оn toate оncercгrile noastre, dacг este ambiюios copilul. Emulaюia are mai multг putere decвt frica, decвt fгgгduinюa єi decвt orice altceva.

Sг-i procurгm apoi alte distracюii nevгtгmгtoare. Sг-l ducem sг viziteze pe oamenii sfinюi, pe monahi, sг-i dгm putinюa sг se odihneascг, sг-l cinstim cu felurite daruri, pentru ca sufletul sг poatг suporta lipsa spectacolelor obscene din teatre. Оn locul acelor spectacole, dг-i sг citeascг povestiri plгcute, aratг-i livezi, cвmpii єi clгdiri frumoase. Dupг ce i-ai dovedit frumuseюea acestora, spune-i:

O, fiule, spectacolele acelea de teatru nu sunt pentru oamenii liberi, sг vadг femei goale єi sг audг cuvinte de ruєine. Fгgгduieєte-mi cг n-ai sг asculюi niciodatг vreun cuvвnt urвt єi nici n-ai sг vezi ceva ce nu se cade. Dacг-mi faci aceastг fгgгduinюг, du-te la teatru. Totuєi, оюi spun, nu-i cu putinюг sг nu auzi acolo ceva de ruєine. Cele ce se petrec la teatru nu sunt vrednice de privit.

Spunвnd aceste cuvinte, sг-l sгrutгm, sг-l luгm оn braюe, sг-l strвngem la piept ca sг-i arгtгm dragostea noastrг. Prin toate acestea оl оnmuiem.

Ce alte mijloace sг mai оntrebuinюгm? Dupг cum am spus mai sus, sг nu se apropie de nici o fatг єi nici sг-l serveascг vreo fatг, ci o servitoare оnaintatг оn vвrstг, o femeie bгtrвnг. Vorbeєte-i de оmpгrгюia cerurilor. Dг-i exemple de oameni, atвt dintre pгgвni, cвt єi dintre creєtini, care au strгlucit prin castitate. Umple-i necontenit urechile cu astfel de exemple. Iar dacг avem єi servitori care trгiesc оn castitate, sг-i dam єi pe ei de exemplu. Pentru cг-i ruєinos ca un servitor sг fie cast, iar fiul stгpвnului, nu.

Mai avem оncг un leac. Care? Sг-l deprindem sг posteascг; dacг nu totdeauna, cel puюin de douг ori pe sгptгmвnг: miercurea єi vinerea. Sг se ducг la bisericг. Iar seara, cвnd iese lumea de la teatru, tatгl sг-єi ia copilul de mвnг єi sг-i arate pe cei ce ies din teatru; sг deplвngг pe bгtrвnii ce vin la teatru, cг sunt mai lipsiюi de оnюelepciune decвt tinerii, єi sг aducг mustrare єi tinerilor, cг s-au dus acolo ca sг se aprindг. Єi sг оntrebe pe copil: Ce-au cвєtigat toюi aceєtia? Nimic altceva decвt ruєine, insultг єi dispreю. Nu este puюin lucru pentru pгstrarea castitгюii copilului оndepгrtarea lui de la auzirea єi vederea acestor spectacole ruєinoase.

Mai este оncг єi alt mijloc de a pгstra cast pe copil. Sг fie оnvгюat sг se roage cu multг rвvnг єi umilinюг. Copilul va primi aceste poveюe pentru cг prin firea sa el este pгtrunzгtor єi are sufletul treaz. Оn istoria Vechiului Testament gгsim multe exemple de genul acesta, spre exemplu: Daniel, losif. Sг nu-mi spui cг losif avea єaptesprezece ani cвnd se ruga (Fac., 37, 2), ci gвndeєte-te cг mult mai оnainte єi mai mult decвt fraюii sгi a cucerit inima tatгlui prin cuvioєia sa (Fac., 37, 3). lacov nu era fratele cel mai tвnгr (Fac., 38, 11-22)? Dar Ieremia (Ier., 1, 6-7)? Dar Daniel, nu era de doisprezece ani (Dan., 1, 4-7)? Dar Solomon, nu era єi el de doisprezece ani cвnd a оndreptat spre Dumnezeu acea minunatг rugгciune (III Regi 3, 6-7)? Dar Samuel, nu I-a оnvгюat cвnd era tвnгr pe propriul lui dascгl (I Regi 3, 1-20)? Prin urmare, sг nu deznгdгjduiюi. Dacг are cineva un suflet lipsit de maturitate, nu acceptг rugгciunea; vвrsta copilгriei, оnsг, o primeєte pe aceasta. Sг fie оnvгюat deci copilul sг se roage cu multг umilinюг єi sг ia parte la privegherile de noapte atвt cвt poate, оn general, оndemnгm sг se formeze оn copil caracterul unui bгrbat sfвnt. Оntr-adevгr, cel care nu se jurг, cel care nu se sileєte sг ocгrascг atunci cвnd este ocгrвt, cel care nu insultг, care nu duєmгneєte, cel care posteєte єi se roagг, cel care are atвtea calitгюi, acela are destule ajutoare pentru a pгzi fecioria.” (Despre creєterea copiilor, 77-80, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 422-424)

 

„Este єi un alt mijloc de a pгzi castitatea. Sг vadг des pe оnainte-stгtгtorul Bisericii єi sг audг din gura lui laude, iar tatгl sг-єi arate bucuria cвnd fiul lui este lгudat оnaintea multor oameni. Fetele sг se ruєineze єi sг aibг respect faюг de el cвnd оl vгd.

Prin urmare, оi vor da lui mult ajutor pentru pгstrarea castitгюii: povestirile folositoare, frica єi fгgгduinюele tatгlui, iar, pe lвngг acestea, rгsplata ce o are de la Dumnezeu єi marile bunгtгюi de care se vor bucura cei ce au trгit оn castitate.

Vorbeєte-i оncг єi despre bunul nume pe care poate sг-l aibг оn armatг єi оn societate. Mai presus de toate, vorbeєte-i necontenit cu dispreю de desfrвnare єi laudг mult castitatea. Toate acestea sunt оndestulгtoare ca sг punг stгpвnire pe sufletul copilului. Cu astfel de оnvгюгturi sufletul lui va da naєtere gвndurilor curate.

Ne-a mai rгmas оncг ceva. Sг mergem la stгpвnul tuturor cetгюenilor noєtri, la cel care оi conduce pe toюi. Care este acesta? Оnюelepciunea. Aici e nevoie de multг ostenealг spre a-l face pe copil оnюelept єi a alunga din sufletul lui orice necunoєtinюг. Mai ales aceasta este partea cea mai оnseninatг єi cea mai minunatг a filosofiei, de a cunoaєte dogmele despre Dumnezeu, despre toate bunurile ce sunt depozitate оn acestea, despre gheenг, despre оmpгrгюia cerurilor, Оnceputul оnюelepciunii este frica de Domnul (Pilde 1, 7).

Sг sгdim deci оn sufletul copilului aceastг оnюelepciune єi sг i-o оntгrim ca sг cunoascг bine valoarea lucrurilor omeneєti: ce este bogгюia, slava, puterea, ca sг ajungг оn stare sг le dispreюuiascг єi sг doreascг bunurile cele mai mari. Sг-i amintim mereu cuvintele acestea sfгtuitoare: Fiule, teme-te de Dumnezeu єi de nimeni altul!

Оntemeiat pe aceste оnvгюгturi, copilul va ajunge un bгrbat оnюelept єi plin de har.” (Despre creєterea copiilor, 83-87, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 426)

 

„Trebuie aєadar, ca pгrinюii sг se оngrijeascг nu de cum vor dobвndi bani copiii lor, ci de cum vor dobвndi evlavie єi bogгюie sufleteascг. Trebuie sг-i educe astfel оncвt sг nu aibг nevoie de multe lucruri, sг nu se dedea dorinюelor vremurilor de astгzi. Trebuie оncг sг cerceteze cu atenюie cвnd ies copiii lor din casг єi cвnd se оntorc, unde se duc єi cu cine se оntovгrгєesc. Dacanesocotesc aceste оndatoriri ale lor, vor da rгspuns la Dumnezeu. Dacг ni se cere socotealг pentru cвt ne-am оngrijit de alюii — cгci spune Scriptura cг Nimeni sг nu caute pe ale sale, ci fiecare pe ale celuilalt (I Corinteni 10, 24) —, cu atвt mai mult ni se va cere rгspuns pentru cum am avut grijг de copiii noєtri.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 120-121)

 

„Ne putem dezvinovгюi atunci cвnd Dumnezeu оi pedepseєte aspru pe copiii care оnjurг pe tatгl sau pe mama lor, iar noi оi auzim pe copiii noєtri cum Оl hulesc pe Оnsuєi Dumnezeu, єi оngгduim asta?

Sг ne strгduim, aєadar, sг le dгm copiilor noєtri educaюie creєtinг, cu оncredinюarea cг, atunci cвnd vor avea evlavie єi iubire de Dumnezeu, se vor deosebi єi оn viaюa pгmвnteascг prin virtuюile lor.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 122-123)

 

„Aєa cum nu ne vom putea dezvinovгюi de pгcatele noastre personale, la fel nici de pгcatele copiilor noєtri. Єi e ceva logic. Pentru cг dacг rгutatea ar fi fost din fire, am fi avut justificare. E єtiut оnsг, cг prin voia noastrг urmгm fie calea pгcatului, fie pe cea a virtuюii. Cum se va dezvinovгюi aєadar pгrintele care a lгsat-o pe cea mai iubitг fiinюг a lui, pe copilul sгu, sг apuce pe drumul cel rгu?

Dacг copiii sunt educaюi оn bunele nгravuri, greu оєi vor schimba purtarea cвnd vor creєte. Cгci sufletul de copil este ca pвnza albг єi curatг care, dacг o vopsim оn vreo culoare, se vopseєte atвt de bine оncвt, ori de cвte ori vom vrea s-o re vopsim, mereu se va observa culoarea de la оnceput. Aєa sunt єi copiii. Cвnd se obiєnuiesc cu binele, greu se mai schimbг.

Apostolul Pavel ne spune un proverb pe care 1-a оmprumutat de la poetul Menandru: Tovгrгєiile rele stricг obiceiurile bune (I Corinteni 15, 33).Sг nu ne mirгm cг unii devin hoюi sau desfrвnaюi sau hulitori. Copiii care de mici sunt lipsiюi de educaюia creєtinг se obiєnuiesc sг trгiascг оn rгu єi la prima ocazie se abat de la calea dreaptг.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 124)

 

„Dacг-l educi cum trebuie pe copilul tгu єi-1 faci sг aibг evlavie єi iubire, dacг єi el va face la fel cu copiii sгi etc., se va alcгtui un lanю binecuvвntat datoritг юie, care ai devenit rгdгcina оntregului bine.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 125)

 

„Dar єi pгrinюii, o spun din nou, sunt datori sг-єi educe cum trebuie copiii, strгduindu-se pentru dezvoltarea echilibratг a trupului єi a duhului lor. Sг-i оnveюe evlavia єi virtutea. Dacг nu fac aєa, nu trebuie sг se numeascг pгrinюi.

Aєa cum chemaюi doctorul cвnd copilul vostru se оmbolnгveєte trupeєte, la fel sг faceюi єi cвnd el suferг sufleteєte. Sufletul este bolnav cвnd pгcгtuieєte, cвnd se desfrвneazг, cвnd furг, cвnd face ceea ce Dumnezeu interzice.

Dar єi neєcolirea, needucarea, este o boalг a sufletului, єi desigur mare, pentru cг din pricina ei se оntвmplг atвtea єi atвtea rele. Trebuie deci sг-i єi educгm pe copiii noєtri, cгci astfel vor putea sг-L cunoascг mai bine pe Dumnezeu? Fгrг оnvгюгturг vor fi ca animalele, care sunt lipsite de cuget. Omul, care a fost оnzestrat cu cuget, trebuie sг fie єi оnюelept, aєa cum 1-a fгcut dintru оnceput Dumnezeu. Fгrг оnюelepciune el este o piatrг preюioasг afundatг оn mocirlг, este corabie fгrг cвrmг єi fгrг echipaj, care оnainteazг pe marea vieюii necвrmuitг, la оntвmplare. De aceea un оnюelept a spus: Omul neєcolit priveєte, dar nu vede. I se pare cг vede, dar este orb, fiindcг nu are cunoaєtere, єi оndeosebi cunoaєterea adevгrurilor єi a dogmelor credinюei - ce este sufletul, cerul, Dumnezeu Cel оn trei ipostasuri, оnvierea, botezul, оngerii, Sfвnta Liturghie, preoюia etc.

Proorocul David spune: Luaюi оnvгюгturг, ca nu cumva sг se mвnie Domnul (Psalmi 2, 12). Educaюi-vг creєtineєte copiii. Aceasta este datoria voastrг. Dacг veюi fi nepгsгtori, veюi merge оn iad, chiar dacг aveюi alte virtuюi. Sг-i оnvгюaюi tainele Bisericii, dreptatea, оnюelepciunea, vitejia sufleteascг. Sг-i ajutaюi sг se cunoascг pe ei, cгci prin cunoaєterea de sine vor fi conduєi єi la cunoaєterea de Dumnezeu. Dacг nu-L cunosc pe Dumnezeu, la ce le va fi de folos toate celelalte? Nu-L auziюi pe Domnul, Care spune оn Sfвnta Evanghelie cг, dacг omul ar cвєtiga lumea оntreagг dar єi-ar pierde sufletul sгu, nu i-ar folosi la nimic?

Educaюi-i, aєadar, duhovniceєte pe copiii voєtri. Educaюi-vг єi pe voi. Оn felul acesta vг veюi mвntui єi veюi intra оn оmpгrгюia cerurilor, cu harul lui Hristos.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 128-130)

 

„Mai оntвi disciplina, ascultarea, formarea moravurilor. Sг se evite moleєeala, luxul, excesele bunгstгrii, ca el sг fie curat totdeauna. Curгюia la copil, la omul tвnгr, iatг marele obiect al pretenюiilor pгrinюilor la care sunt avizaюi. Totul se pierde, prezentul єi viitorul, dacг omul tвnгr este stricat. Omul tвnгr desfrвnat va fi mai tвrziu soюul infidel. Sг fie format astfel la o viaюг frugalг єi ostenitoare.

Оnsг nimic nu foloseєte fгrг principiile religioase. Educaюi pe aceєtia оn disciplina єi ascultarea de Dumnezeu, zice Pavel. Nimic nu va folosi fгrг de religie; cu ea totul se оntoarce spre folos єi spre bogгюie. Vedeюi pe Ana soюia lui Fanuel, ea оl dг lui Dumnezeu pe fiul ei єi acest fiu ajunge minunatul profet Samuel. Ca copilul sг єtie sг gвndeascг, ca єi creєtin, aceastг оnюelepciune оi va folosi mai mult decвt toate celelalte. Оn loc sг aspire la bogгюie, el va avea sufletul destul de оnalt pentru a dispreюui bogгюia. Оn loc de a urmгri slava єi onorurile lumii acesteia, el se va оncununa cu splendorile veєnice. Оn loc de a se ambiюiona spre o viaюг mai lungг, el va aspira la o viaюг divinг fгrг de sfвrєit. Оn loc de a fi abil sг vorbeascг frumos, el va avea elocvenюa faptelor, prestigiul pe care-1 dг virtutea. Sг ne gвndim la eroii strгluciюi pe care i-a produs religia оn cursul veacurilor.” (Din vol. Bogгюiile oratorice, pp. 256-257)

 

„Fг ca fericitul Iov! Se temea єi de pгcatele sгvвrєite оn gвnd de feciorii sгi! De aceea, aducea jertfe pentru ei єi avea mare grijг de ei. Fг ca Avraam! Єi acesta nu se оngrijea de bani єi de moєii, ci de legile dum­nezeieєti, pentru ca urmaєii lui sг le pгstreze cu sfinюenie. Єi despre virtutea aceasta a lui dг mгrturie Dumnezeu, grгind aєa: Cг єtiu cг Avraam va оnvгюa pe copiii lui jude­cгюile єi dreptгюile Mele (Fac., 18, 19). Iar David, pe patul de moarte, a chemat pe fiul sгu єi, оn loc de mare moєtenire, оi dгdea aceste porunci єi-i spunea: De vrei, copilul meu, sг trгieєti dupг legile lui Dumnezeu, nu vei fi doborвt de necazurile ce-юi vin pe negвndite, cг toate-юi vor merge dupг voie єi te vei bucura de multг liniєte; dar dacг pierzi ajutorul lui Dumnezeu, nu юi-e de nici un folos оmpгrгюia єi multa ei putere. Acestea єi altele ca acestea оi spune, deєi nu cu aceste vorbe.

Aєa sг grгim єi noi copiilor noєtri, єi cвt trгim, єi la moartea noastrг. Sг-i convingem cг bogгюie mare, moє­tenire desгvвrєitг, comoarг nefuratг este frica de Dum­nezeu. Sг nu ne strгduim sг le lгsгm averi care se pierd, ci dreapta credinюг, care rгmвne єi nu se pierde. Cвnd nu-i dreaptг credinюг, pier cu primejdie єi mare ruєine єi averile pe care le ai; dar cвnd ai dreapta credinюг, cвєtigi averi pe care nu le ai. Dacг-юi creєti bine copilul, єi-l creєte aєa єi el pe fiul lui, єi acela pe al sгu, se va prelungi fapta ta ca un lanю de bunг-vieюuire, care a luat de la tine оnceput єi rгdг­cinг, єi tu vei culege roadele purtгrii de grijг de urmaєi. Dacг pгrinюii єi-ar creєte bine copiii lor, n-ar mai fi nevoie de legi, de tribunale, de osвnde єi pedepse, de execuюii publice. Legea nu este pusг pentru cel drept, spune Scrip­tura (I Timotei, 1, 9). Dar pentru cг nu ne оngrijim de ei, pentru aceasta aducem asupra lor mai mari nenorociri, оi dгm pe mвinile cгlгilor єi-i оmpingem mereu оn prгpastie. Cel care-i moale cu fiul sгu, spune Scriptura, va lega rгnile lui (Is. Sir., 30. 7).

- Ce оnseamnг cuvintele: Cel care-i moale?

- Cel care are milг de copil, care-1 linguєeєte, care-l alintг peste mгsurг. Copilul are nevoie de o purtare de grijг mai asprг, trebuie sг єtie de fricг!

Nu spun asta ca sг fiюi foarte aspri cu copiii voєtri, ci ca sг nu ajungeюi sг nu vг mai ia оn seamг. Dacг femeia tre­buie sг se teamг de bгrbat, apoi cu mult mai mult fiul de tatг. Nu-mi spune mie cг e cu neputinюг sг supui tine­reюea. Dacг Pavel cere unei vгduve sг aibг grijг de creє­terea copiilor, apoi cu mult mai mult bгrbaюilor. Dacг ar fi fost cu neputinюг, n-ar fi poruncit-o. Trвndгvia noastrг e de vinг dacг ajung niєte rгi copiii noєtri; pentru cг nu le sгdim dintru оnceput, din fragedг vвrstг, credinюa оn suflet. Ne strгduim sг оnveюe toatг єtiinюa profanг, sг slujeascг оn armatг; єi pentru aceasta cheltuim bani, ne rugгm de prie­teni, umblгm la unul єi la altul; dar ca sг ajungг slгvit оn faюa Оmpгratului оngerilor, nu spunem cuvвnt! Оl lгsгm sг se ducг des la teatru, dar nu-l silim niciodatг sг vinг la bise­ricг. De vine o datг sau de douг ori copilul la bisericг, apoi vine aici de mвntuialг, la оntвmplare єi оn zadar, ca sг se distreze. N-ar trebui sг fie aєa. Ci, dupг cum le cerem soco­tealг de lecюii cвnd оi trimitem la єcoalг, tot aєa єi cвnd оi trimitem la bisericг, dar, mai bine zis, cвnd оi ducem la bisericг. N-ar trebui sг punem pe alюii sг-i ducг la bisericг, ci noi оnєine sг-i luгm de mвnг єi sг-i aducem aici єi sг le cerem sг юinг minte predica єi оnvгюгtura ce o aud. Aєa, da,aєa ne va fi mai uєoarг оndreptarea copiilor noєtri. Cг dacг ar auzi оn casг vorbindu-li-se mereu de credinюг, dacг i-am sfгtui ce trebuie sг facг, iar la acestea ar fi adгugate єi оnvгюгturile de aici, ar da repede roadг frumoasг aceste bune seminюe. Dar nimic din toate acestea nu facem! Soco­tim de micг оnsemnгtate cele de neapгratг trebuinюг. De le dгm aceste sfaturi, оi apucг оndatг rвsul. De aceea au ajuns toate cu susul оn jos.” (La cuvintele: <<Vгduva sг nu fie оnscrisг dacг are mai puюin de єaizeci de ani>>; єi despre creєterea copiilor; єi despre milostenie, 9-10,оn vol. Despre schimbarea numelor. Despre rгbdare. Despre milostenie…, pp. 360-362)

 

EDUCAЮIA (lipsa educaюiei religioase a copiilor - gravitatea)

 

„Sг єtiюi cг, dacг toate faptele noastre ar fi bine rвnduite cu privire la sufletul nostru, оnsг nu ne vom оngriji de mвntuirea copiilor, vom fi pedepsiюi cu pedeapsa cea mai mare. Vг voi da o dovadг, nu a mea, ci una care se aflг оn Sfintele Scripturi.

Era un preot la iudei, om cumpгtat єi оngгduitor, care se numea Eli. Acest Eli era tatгl a doi copii. Deєi vedea cг fiii lui merg pe cгi greєite, totuєi nu-i dojenea, nici nu-i оmpiedica. Mai bine spus оi mustra, dar nu fгcea asta cu toatг tгria. Pгcatele acestor copii erau: desfrвnarea єi lгcomia. Scriptura spune cг mвncau cгrnurile sfinte оnainte de a fi sfinюite єi оnainte de a fi aduse ca jertfг lui Dumnezeu (I Regi 2, 16- 17). Cu toate cг tatгl lor єtia asta, nu i-a pedepsit, оncerca sг-i оntoarcг de la pгcatul lor prin sfaturi, spunвndu-le necontenit astfel de cuvinte: Nu, copiii mei, nu faceюi aєa, cг nu-i bun auzul pe care-1 aud despre voi cг faceюi poporul sг nu mai slujeascг Domnului. Dacг va pгcгtui om faюг de om, se vor ruga pentru el Domnului; dar dacг va pгcгtui omul faюг de Dumnezeu, cine se va ruga pentru el? (I Regi 2, 24- 25). Greutatea acestor cuvinte era mare єi ruєinea оndestulгtoare ca sг aducг la simюiri pe un om cu minte. Cuvintele tatгlui au scos la ivealг pгcatul lor, au arгtat cвt este de оnfricoєгtor єi le-au fгcut cunoscut cвt de greu de suferit єi cвt de оnspгimвntгtoare este pedeapsa ce-i ameninюг. Dar pentru cг Eli n-a arгtat faюг de fiii sгi toatг asprimea trebuitoare, a pierit єi el оmpreunг cu aceєtia. Eli nu trebuia sг se mгrgineascг numai la ameninюгri. Trebuia sг-i оndepгrteze de la faюa lui, sг-i biciuiascг. Trebuia sг fie cu ei cu mult mai neоndurгtor єi mai aspru. Dar pentru cг n-a fгcut asta, Eli a aювюat pe Dumnezeu la luptг єi оmpotriva lui, єi оmpotriva fiilor lui. Pentru cг єi-a cruюat fгrг socotealг fiii, a pierdut, o datг cu mвntuirea copiilor lui, єi propria sa mвntuire. Ascultг ce-i spune Dumnezeu lui Eli! Dar, mai bine-zis, nu-i spune lui. Nu l-a mai socotit vrednic sг-i spunг vreun cuvвnt. S-a purtat cu el ca єi cu o slugг care a greєit foarte mult оn faюa stгpвnului sгu єi cгreia оi face cunoscute prin altг persoanг nenorocirile ce vor veni peste el. Atвt de mare era atunci mвnia lui Dumnezeu pe Eli. Ascultг deci ce spune Dumnezeu lui Samuel, ucenicul lui Eli, despre dascгlul sгu. Dumnezeu vorbea mai mult cu ucenicul lui Eli єi cu celгlalt profet єi cu alюi oameni decвt cu Eli despre pedepsele ce vor veni peste el. Aєa l-a nimicit Dumnezeu pe Eli pe vecie! Dar ce spune Dumnezeu lui Samuel? A єtiut cг fiii lui au hulit pe Dumnezeu, єi nu i-a certat (I Regi 3, 13). Eli i-a certat, dar nu cum trebuia. I-a certat, dar Dumnezeu spune cг certarea fгcutг fiilor sгi n-a fost certare. Prin urmare, Dumnezeu a osвndit certarea fгcutг de Eli, pentru cг nu era fгcutг cu asprime єi cu tгrie. Din cele spuse urmeazг cг putem sг avem grijг de copii, dar dacг nu ne оngrijim de ei cum trebuie, оnseamnг cг nu avem grijг de ei, dupг cum nici certarea fгcutг de Eli nu era certare. Dupг ce Dumnezeu a spus care e pгcatul lui Eli єi al fiilor lui, a pronunюat cu multг mвnie pedeapsa: Pentru aceea mi-am jurat casei lui Eli cг pгcatul casei lui Eli nu se va ierta pвnг оn veac, nici prin tгmвiere, nici prin jertfe (I Regi 3, 14).
Ai vгzut cвt de mare este оnverєunarea lui Dumnezeu єi cвt de neiertatг pedeapsa? Dumnezeu spune: Fгrг оndoialг, trebuie sг piarг nu numai el, nici numai copiii lui, ci toatг casa lui; nu va fi leac care sг vindece rana aceasta. Єi totuєi, оn afarг de negrija sa faюг de creєterea copiilor. Dumnezeu n-a mai putut sг-l оnvinovгюeascг de alt pгcat pe bгtrвnul acela. Eli era, оntr-adevгr, un bгrbat minunat оn toate faptele lui. Оnюelepciunea єi curгюia vieюii lui se pot vedea nu numai din faptele lui, ci єi din felul оn care a primit pedeapsa lui Dumnezeu. Mai оntвi, cвnd a auzit hotгrвrea lui Dumnezeu єi a vгzut cг-l aєteaptг cea mai cumplitг pedeapsг, nu s-a оndгrгtnicit, nu s-a supгrat, nici n-a spus cuvintele pe care poate mulюi le-ar fi spus: Sunt eu stгpвn pe voinюa altora? Sunt rгspunzгtor de propriile mele pгcate! Fiii mei sunt оn vвrstг єi ar fi drept ca numai ei sг fie pedepsiюi. Eli оnsг n-a spus єi nici n-a gвndit aєa! Ca o slugг оnюeleaptг, care єtie numai un singur lucru, sг primeascг cu inima uєoarг toate hotгrвrile stгpвnului, chiar dacг sunt neplгcute єi dureroase, tot astfel єi Eli a rostit cuvinte pline de multг оnюelepciune: Оnsuєi Domnul va face ce va fi plгcut оnaintea Lui (I Regi 3, 18). Virtutea lui se poate vedea nu numai de aici, ci єi din altг parte. Cвnd iudeii erau оn rгzboi, i s-a adus la cunoєtinюг оnfrвngerea armatei iudaice єi cг fiii lui au fost omorвюi оn luptг оntr-un chip ruєinos єi vrednic de milг. Eli a rгmas netulburat la auzul acestei єtiri (I Regi 4, 13-18). Dar cвnd i s-a mai spus cг оn mгcelul acela a fost rгpit de duєmani єi chivotul legii, da, atunci bгtrвnul, оntunecat de durere, a cгzut din scaun pe spate оnspre uєг єi єi-a rupt spinarea, cг era bгtrвn єi greoi (I Regi 4, 17). A fost un om slгvit care a judecat pe Israel patruzeci de ani (I Regi 4, 18).

Dacг pe preotul, pe bгtrвnul, pe slгvitul, pe cel care a stat fгrг prihanг оn fruntea poporului evreu patruzeci de ani, care a condus poporul оn niєte vremuri care cereau multг grijг єi bгgare de seamг, nimic din acestea n-a putut sг-1 scape de pedeapsг, ci a pierit nгprasnic єi mizerabil pentru cг nu s-a ocupat de copiii lui cu toatг grija, iar pгcatul acestei nepurtгri de grijг pentru creєterea copiilor a оnecat, ca un val furios єi mare, toate acele fapte єi a ascuns toate faptele lui bune; dacг, deci, un om atвt de mare a suferit o astfel de pedeapsг, ce pedeapsг vom suferi noi, care trгim оn timpuri care cer de la noi mai multг оnюelepciune єi оnюelegere a lucrurilor, noi, care suntem mai prejos de virtutea aceluia…” (Apologia vieюii monahale, 3, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 247-250)

 

„Sг nu mi se spunг cг mulюi oameni au avut mai puюinг grijг de copiii lor decвt Eli, єi totuєi n-au primit pedeapsa lui Eli. Asta nu-i adevгrat! Din pricina acestui pгcat mulюi oameni au suferit adeseori pedepse mai cumplite chiar decвt pedeapsa lui Eli. De unde vine moartea copiilor оnainte de vreme? De unde bolile cumplite єi fгrг de sfвrєit єi peste noi, єi peste copiii noєtri? De unde pagubele, de unde accidentele, de unde neajunsurile, de unde nenumгratele nenorociri? De acolo cг nu avem nici o grijг de copiii noєtri cвnd sunt rгi. Spusele mele nu sunt o simplг presupunere, оntвmplarea bгtrвnului Eli este оndestulгtoare sг ne convingг. Dar vг voi mai cita єi cuvintele unui bгrbat оnюelept. Vorbind despre copii, spune aєa: Nu te bucura de fiii necredincioєi; dacг nu au fricг de Dumnezeu, sг nu ai оncredere in viaюa lor. Vei suspina din pricina doliului оnainte de vreme єi vei cunoaєte moartea lor neaєteptatг. Mulюi, dupг cum am spus mai sus, au suferit aceste pierderi. Alюii au scгpat, dar pвnг la sfвrєit nu vor scгpa nici ei. Pedeapsa va cгdea pe capul lor. Cвnd vor pleca dincolo, vor fi pedepsiюi єi mai straєnic.” (Apologia vieюii monahale, 3, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 251)

 

„Pe bгtrвnul Eli, deєi era strгlucit оn toate celelalte fapte, l-a pedepsit numai din pricina acestei lipse de grijг faюг de creєterea copiilor lui; pe patriarhul Avraam l-a cinstit atвt pentru celelalte virtuюi ale lui, cвt єi pentru aceastг purtare de grijг pentru copii. Vorbind despre acele multe єi mari daruri pe care a fгgгduit cг i le va da, Dumnezeu a arгtat єi pricina acestor daruri: Єtiam, spune Domnul cг Avraam va da poruncг fiilor lui єi casei lui dupг el єi vor pгzi cгile Domnului Dumnezeu, ca sг facг dreptate єi judecatг (Fac., 18, 19). Am citat acum aceste cuvinte, ca sг cunoaєtem cг Dumnezeu se va purta cu asprime faюг de cei care nu se оngrijesc de niєte fгpturi atвt de dragi Lui єi atвt de preюuite de El. Cгci nu se poate ca Dumnezeu sг se оngrijeascг atвt de mult de mвntuirea copiilor, iar noi sг nu le purtгm deloc de grijг, dispreюuindu-i.

Prin urmare, Dumnezeu nu rгmвne nepгsгtor faюг de purtarea noastrг, dimpotrivг, se supгrг єi se mвnie cumplit, dupг cum de altfel єi faptele ne aratг. Pentru asta єi Fericitul Pavel ne оndeamnг adesea, zicвnd: Pгrinюilor, creєteюi pe copiii voєtri оn оnvгюгtura єi certarea Domnului (Efes., 6, 4).

Dacг noi am primit poruncг sг veghem asupra sufletului copiilor pentru cг vom da socotealг, cu mult mai mult a primit aceastг poruncг tatгl care i-a nгscut, care i-a crescut, care trгieєte necontenit оmpreunг cu ei. Dupг cum nu putem sг avem vreun cuvвnt de apгrare sau de iertare pentru pгcatele noastre, tot astfel nu putem fi iertaюi nici pentru pгcatele copiilor. Acest lucru a fost pus оn luminг de Fericitul Pavel. Legiuind ce fel de oameni trebuie sг fie cei care sunt оnsгrcinaюi cu conducerea altora, Pavel, pe lвngг toate celelalte оndatoriri de neapгratг trebuinюг, cere sг fi оndeplinit єi оndatorirea de a-єi fi crescut bine copiii, (I Tim., 3, 4) pentru cг nu vom fi iertaюi dacг aceєtia ajung niєte rгi єi niєte stricaюi. Єi pe bunг dreptate. Dacг am fi prin fire rгi, poate cг am avea un cuvвnt de apгrare, dar pentru cг ajungem rгi sau buni prin libertatea voii noastre, ce scuzг potrivitг ar putea invoca tatгl care va lгsa sг se piardг єi sг ajungг om rгu fiinюa cea mai iubitг єi mai scumpг dintre toate fiinюele de pe pгmвnt, copilul? Cг nu vrea tatгl sгu sг-l facг bun? Dar care pгrinte ar putea spune asta? Оnsгєi firea lui оl sileєte єi-l mвnг sг-єi facг bun copilul. Cг nu a putut? Tatгl nu poate spune nici asta. Faptul cг a avut copilul оn mвinile sale de cвnd era fraged, cг este cel dintвi єi singurul cгruia i s-a оncredinюat puterea asupra copilului, cг оl are оn casг, sub ochii sгi, necontenit, оi face lesnicioasг єi cu totul uєoarг supravegherea copilului.

Sunt convins cг proasta creєtere a copiilor єi оnrгirea lor nu se datoreєte altui fapt decвt dragostei pгtimaєe ce o avem pentru bunurile materiale ale acestei lumi. Grija de cele lumeєti єi preferinюa pгrinюilor numai pentru bunurile pгmвntului, оi silesc sг nu se оngrijeascг de copii єi, o datг cu asta, sг nu se оngrijeascг nici de sufletele lor. Aceєti pгrinюi (sг nu se creadг cг vorbesc cu patimг) sunt mai rгi decвt asasinii de copii. Aceєtia despart sufletul de trup, ceilalюi, pгrinюii, prin purtarea lor, aruncг оn focul gheenei sufletul lor, o datг cu trupul lor. E necesar єi e оn firea lucrurilor ca trupul lor sг moarг, dar moartea sufletului lor ar fi putut fi оnlгturatг dacг lipsa de purtare de grijг a pгrinюilor n-ar fi adus-o asupra copiilor lor. Mai mult оncг, оnvierea cea de obєte va face sг disparг moartea trupului, pierderea sufletului оnsг este ireparabilг; un suflet pierdut nu se mai mвntuie, este chinuit veєnic.

Prin urmare, pe bunг dreptate am spus cг pгrinюii care nu se оngrijesc de mвntuirea copiilor lor sunt mai rгi decвt ucigaєii de copii. Nu-i atвt de groaznic sг-юi ascuюi sabia, sг-юi оnarmezi mвna, s-o оmplвnюi оn gвtul copilului, pe cвt de groaznic este a pierde єi a strica sufletul lui. Nimic nu o poate egala.” (Apologia vieюii monahale, 4, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 254-256)

 

„Poюi spune cu mвna pe inimг cг te-a auzit fiul tгu sfгtuindu-l vreodatг, sau єtie el prin el оnsuєi cг jurгmвntul, chiar jurгmвntul drept, este un pгcat оnaintea lui Dumnezeu (Matei 5, 33-37)? I-ai spus tu vreodatг cг nu poate sг se mвntuiascг cel care юine minte rгul єi e ranchiunos? Scriptura spune: Cгile celor ce юin minte rгul duc spre moarte (Pilde 12, 29). I-ai spus tu vreodatг fiului tгu cг Dumnezeu dispreюuieєte aєa de mult pe bвrfitor, оncвt i-a interzis citirea cuvintelor dumnezeieєti (Оnю. Sol., 1, 11)? I-ai spus tu vreodatг fiului tгu cг Dumnezeu aruncг din ceruri pe omul оngвmfat єi pe ocгrвtor єi-l dг focului gheenei (Is., 13, 11)?

I-ai spus tu vreodatг fiului tгu cг cel care se uitг la vreo femeie cu ochi desfrвnaюi este privit ca un om care a єi sгvвrєit pгcatul єi este pedepsit ca desfrвnat (Matei 5, 27-28)? L-ai sfгtuit vreodatг sг fugг de pгcatul sгvвrєit оn fiece clipг, judecarea aproapelui, care atrage dupг sine o pedeapsг cumplitг (Matei 7, 1-5)? I-ai citit tu vreodatг legile puse de Hristos pentru aceste pгcate? Sau poate nici tu nu єtii cг existг astfel de legi. Cum deci va putea fiul tгu sг sгvвrєeascг poruncile lui Hristos, cвnd nici tu, tatгl lui, care trebuie sг-l оnveюi aceste porunci, nu le єtii?

Dacг aceastг grozгvie s-ar mгrgini numai la atвt, de a nu le da nici un sfat folositor, grozгvia n-ar fi atвt de mare; dar voi оi оmpingeюi sг sгvвrєeascг fapte potrivnice poruncilor lui Hristos. Cвnd pгrinюii оєi оndeamnг copiii sг studieze elocinюa, nu-i poюi auzi spunвndu-le altceva decвt aceste cuvinte: Cutare, om de proastг condiюie socialг єi din pгrinюi de jos, pentru cг a studiat elocinюa єi єtie sг vorbeascг bine, a ajuns mare demnitar, єi-a fгcut avere mare, єi-a luat femeie bogatг, єi-a zidit casг luxoasг, este temut єi slгvit de toюi. Altul apoi, cutare, pentru cг a оnvгюat limba latinг, are o funcюie оnaltг la curtea domneascг єi conduce єi rвnduieєte treburile curюii. Un alt tatг dг de exemplu pe alюii; dar toюi pгrinюii dau fiilor lor de exemplu numai pe oamenii strгluciюi єi renumiюi pe pгmвnt. Nimeni, niciodatг, nu pomeneєte de cei strгluciюi єi renumiюi оn ceruri, ba dimpotrivг, dacг ar оncerca cineva sг-i pomeneascг єi sг-i dea de exemplu, l-ar alunga ca pe unul care distruge rвnduiala lumii.

Aєadar, dacг de la оnceput оi оncвntaюi cu astfel de cuvinte, apoi nu-i оnvгюaюi altceva decвt temelia tuturor relelor, cгci le sгdiюi оn suflet douг patimi foarte puternice: dragostea de bani єi dragostea de slava deєartг, cea din urmг mai rea decвt cea dintвi. Fiecare dintre aceste patimi, luatг separat, este оndestulгtoare sг distrugг sufletul unui copil; dar cвnd sunt unite єi cad оmpreunг pe sufletul lui fraged, ca niєte єiroaie de munte unite оmpreunг, distrug toate оnsuєirile bune ale copilului, pentru cг tвrгsc cu ele peste sufletul lui atвюia spini, atвta nisip, atвt de mult bolovгniє, оncвt sufletul lui nu mai poate sг odrгsleascг, nici sг rodeascг vreuna dintre оnsuєirile lui bune. Despre adevгrul spuselor mele ne dau mгrturie єi оnюelepюii pгgвni. Un оnюelept numeєte fiecare dintre aceste patimi, luate separat, nu unite, acropolг a rгutгюilor, iar alt оnюelept, cap al rгutгюilor. Dacг fiecare din aceste patimi, luatг separat, este acropolг єi cap єi dacг dragostei de avuюii i se mai alгturг єi cealaltг, mult mai cumplitг єi mai tiranicг, adicг dragostea nebunг dupг slavг, єi la un loc se nгpustesc asupra sufletului tвnгrului, se оnrгdгcineazг оn el єi-l ocupг de timpuriu, cine va mai putea urni din suflet aceastг boalг, mai ales cвnd єi pгrinюii nu numai cг nu-єi dau nici o silinюг ca aceste lгstare de rгutate sг fie smulse, ci, dimpotrivг, fac totul єi cu fapta, єi cu cuvвntul ca ele sг prindг єi mai adвnc rгdгcinг. Mai este cineva atвt de lipsit de judecatг оncвt sг nu se deznгdгjduiascг de mвntuirea unui copil care a primit o astfel de creєtere? Ar fi de dorit ca un suflet care are fericirea sг se bucure de alte оnvгюгturi decвt cele de mai sus sг evite rгul, dar ce nгdejde de mвntuire mai poate fi cвnd pretutindeni premiile se dau оn bani єi cвnd bгrbaюi blestemaюi sunt daюi copiilor ca pilde de urmat? Oamenii care iubesc banii єi averile ajung оn chip neоndoios invidioєi, stricaюi, gata oricвnd sг jure, sperjuri, obraznici, insultгtori, hoюi, neruєinaюi, оndrгzneюi, nerecunoscгtori єi fгcгtori a tot felul de rгutгюi. Martor vrednic de credinюг al acestor adevгruri este Fericitul Pavel, care spune cг rгdгcina tuturor relelor din viaюг este iubirea de arginюi (I Tim., 6, 10). Mai оnainte de el, Hristos a arгtat acelaєi lucru єi a spus cг nu este cu putinюг sг slujeascг lui Dumnezeu cel care slujeєte patimii iubirii de arginюi (Matei 6, 24).

Prin urmare, dacг paєii tвnгrului sunt conduєi chiar de la оnceput spre aceastг robie, cвnd va putea ajunge liber, cвnd va putea scoate capul din valurile care-l оnvгluie, o datг ce toюi оl оmping, toюi оl dau la fund єi aduc peste el primejdia оnecului? N-ar fi de dorit sг nu-l necгjeascг nimeni, sг poatг sг se ridice, cu ajutorul multor oameni care i-ar оntinde mвnг de ajutor, sг poatг vedea, dar sг stea єi deasupra valului sгrat al rгutгюii?” (Apologia vieюii monahale, 5-6, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 257-260)

 

„De unde deci sг ia vreun sfat bun? De la el? Prin propriile sale sforюгri? Tвnгrul оnsг nu poate prin el оnsuєi, fгrг ajutorul cuiva, sг sгvвrєeascг virtutea. Chiar dacг ar voi sг sгvвrєeascг o faptг de virtute, gвndul lui cel bun se va оneca оnainte de a odrгsli din pricina potopului cuvintelor tale. Dupг cum trupul care nu se hrгneєte cu mвncгruri sгnгtoase, ci cu mвncгruri vгtгmгtoare, nu poate trгi nici cвtгva vreme, tot astfel єi sufletul hrгnit cu оnvгюгturile єi sfaturile pe care i le dai nu poate sг dea naєtere vreunui gвnd sau vreunei fapte mari єi virtuoase! Dimpotrivг, este necesar ca un astfel de suflet sг slгbeascг єi sг se moleєeascг, fiind necontenit stгpвnit de rгul care-l slгbeєte treptat, iar mai tвrziu, sг se prгvгleascг оn gheenг єi оn pierzarea cea de acolo.

Iar dacг ai pretenюia cг spusele mele nu sunt drepte, dacг susюii cг fiul tгu poate sгvвrєi toate faptele de virtute trгind in mijlocul lumii, dacг susюii aceasta оn serios, єi nu оn glumг, nu єovгi de a mг оnvгюa єi pe mine aceastг nouг єi minunatг оnvгюгturг! Оntr-adevгr, nu vreau ca lucruri atвt de mari sг-mi rгmвnг necunoscute єi nici nu doresc sг-mi fie strгine niєte оnvгюгturi atвt de bune!

Aceastг minunatг оnvгюгturг оnsг nu o voi putea afla din gura voastrг; voi оnєivг nu mг lгsaюi, prin vorbele єi prin faptele voastre contraziceюi susюinerea voastrг єi оnvгюaюi contrariul. Porunciюi copiilor voєtri sг facг fapte ce nu pot mвntui, le daюi astfel de porunci ca єi cum singurul vostru gвnd єi toatг silinюa voastrг ar avea ca scop pierderea fiilor voєtri.

Uitг-te єi vezi dacг оndeplineєti urmгtoarele porunci date nouг de Mвntuitorul.

Hristos a spus: Vai de cei ce rвd (Luca 6, 25), voi оnsг daюi fiilor voєtri multe prilejuri de rвs. Vai de cei bogaюi (Luca 6, 24), a spus Domnul, voi оnsг faceюi tot ce vг stг оn putinюг ca fiii