DESFГTAREA (despre petrecerea оntru desfгtarea lumii)

 

,,Astfel, de pildг, dezmierdarea a abгtut din calea cea dreaptг un popor оntreg, dupг cum zice: Оngroєatu-s-a, оngrгєatu-s-a, lгюitu-s-a, sгturatu-s-a, єi a dat cu piciorul, cel iubit (Deut. 32, 15). Єi Sodomitenilor tot la dezmierdare le-au venit asupra capului acele trгsnete din cer, ceea ce arгtвnd Prorocul Iezechiil, zicea: Оnsг fгrгdelegea Sodomei a fost mвndria оntru sгturare de pвine, єi оntru prisosinюг cu desfгtгri se rгsfaюг (Iez. 16, 48). Pentru aceea єi Pavel zicea: Iar ceea ce se petrece оntru desfгtare, de vie este moartг (1 Tim. 5, 6). Єi pentru ce oare? Fiindcг єi trupul celui ce se desfгteazг este ca єi un mormвnt, deoarece poartг оn sine o mulюime de rele. Deci dacг trupul se pierde astfel, apoi cum va sta oare sufletul? De cвtг tulburare nu va fi оnsoюit, de cвt vuiet, de cвte valuri? Pentru aceea tocmai se face nefolositor la orice єi nu va putea sг facг cu оnlesnire nimic din cele trebuitoare, ba nici sг audг sau sг cugete ceva, ci ca єi un cгpitan de corabie care – fгcвndu-se furtuna stгpвnг pe meєteєugul lui – se face єi el scufundat оn apг оmpreunг cu corabia єi cu cгlгtorii dintr-оnsa – tot aєa єi sufletul se scufundг оmpreunг cu trupul оn adвncul cel cumplit al nesimюirii.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXIX, p. 433)

DESFRВNAREA (definiюia)

 

„A curvi nu este rezultatul vreunei pofte naturale, ci e o insultг contra naturii.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Galateni, p. 106)

DESFRВNAREA (cu privirea)

 

„Stгpвnul nostru Cel iubitor de oameni, оnsг, cunoscвnd cг firea noastrг cade iute оn ispitг єi cг viclenia diavolului este iscusitг єi feluritг, a cгutat sг ne оntгreascг bine; єi voind sг ne facг sг nu cгdem оn cursele diavolului, ne-a dat aceastг lege spunвnd: Oricine cautг la o femeie, spre a o pofti, a єi fгcut preadesfrвnare cu ea оn inima lui (Matei, 5, 28).” (Omilii la Facere, omilia VI, II, оn col. PSB, vol. 21, p. 79)

 

„– Ce dar? Sг оnvinuim ochii cг s-au uitat?

– Deloc! Nu este de vinг ochiul cг a ajuns pricina alunecгrii, ci trвndгvia voinюei єi neоnfrвnarea poftei. Ochiul pentru asta a fost creat, ca prin el sг vedem creaturile lui Dumnezeu єi sг slгvim pe Fгcгtorul lor. Lucrul ochiului este sг vadг; dar vгzul rгu vine de la gвndul care conduce pe om. Stгpвnul a creat mгdularele ca sг ne foloseascг la sгvвrєirea faptelor bune; conducerea mгdularelor оnsг a dat-o оn seamг sufletului. Cвnd sufletul se trвndгveєte єi slгbeєte frвurile, pгюeєte ca un vizitiu care, neputвnd stгpвni sгriturile fгrг rвnduialг ale cailor, scapг frвurile єi caii se prгvгlesc оn prгpastie tвrвnd cu ei єi trгsura єi vizitiul; tot aєa єi cu voinюa noastrг: cвnd nu єtie sг оntrebuinюeze cum trebuie mгdularele, se оneacг, plecвndu-se оn faюa poftelor ruєinoase. Ce aceea Stгpвnul nostru Hristos, єtiind cг firea noastrг se ispiteєte uєor єi cг voinюa ne e trвndavг, a pus lege, care оngrгdeєte єi opreєte privitul cu curiozitate, ca sг stingг de departe flacгra care se naєte оn noi. El spune: Cel care se uitг la femeie ca sг o pofteascг, a єi fгcut preadesfrвnare cu ea оn inima lui (Matei, 5, 28). Cu alte cuvinte Hristos spune: Opresc privirea desfrвnatг, ca sг vг scap de fapta ruєinoasг. Sг nu socoteєti cг numai оmpreunarea face pгcatul! Nu! Gвndul este acela care aduce osвnda! ” (Omilii la Facere, omilia XXII, III, оn col. PSB, vol. 21, pp. 262-263)

 

„Ascultг ce zice Hristos: Cel care se uitг la o femeie spre a o pofti, a єi fгcut preadesfrвnare cu ea оn inima lui (Matei, 5, 28). Vezi aici iarгєi cг osвnda vine din pricina gвndului rгu, cг din pricina privirii pofticioase pedeapsa este datг ca єi cum ar fi fost sгvвrєitг fapte?” (Omilii la Facere, omilia XXVII, III, оn col. PSB, vol. 21, pp. 337-338)

 

„Este mai bine sг-юi pui pe ochi glod єi югrвnг decвt sг priveєti o nelegiuire ca aceasta. Nu-i atвt de vгtгmгtor glodul pentru ochi cвt de vгtгmгtoare este privirea pofticioasг єi vederea unei femei goale. Ascultг cine a adus pe lume оntвia oara umbletul оn pielea goalг єi teme-te de temeiul unei neruєinгri ca aceasta!

- Dar cine a adus pe lume umbletul оn pielea goalг?

- Neascultarea єi ispita diavolului. Astfel, chiar de la оnceput, obiceiul acesta se datoreєte diavolului. Primii oameni s-au ruєinat cвnd s-au vгzut goi; voi, оnsг, vг єi lгudaюi cu asta єi dupг spusele apostolului slava voastrг e оn neruєinarea voastrг (Filip., 3, 19)”. (Omilii la Matei, omilia VI, VIII, оn col. PSB, vol. 23, p. 88)

 

„ Cel care se uitг la o femeie spre a o pofti a єi fгcut adulter cu ea, adicг cel ce-єi face de lucru pentru a se uita cu curiozitate la trupurile strгlucitoare, pentru a cгuta cu privirea chipurile frumoase, pentru a hrгni sufletul cu vederea lor (…) Cг omul care cautг sг vadг chipuri frumoase, acela mai cu seamг aprinde cuptorul patimii, оєi robeєte sufletul єi porneєte iute єi spre faptг. De aceea Hristos n-a spus: Cel care pofteєte sг facг adulter, ci: Cel care se uitг la o femeie spre a o pofti”. (Omilii la Matei, omilia XVII, I, оn col. PSB, vol. 23, p. 219)

 

„Cг nu s-a mгrginit sг spunг Cel care va pofti - pentru cг poate pofti єi cel ce єade оn munюi -, ci Cel care se va uita spre a pofti, adicг omul care adunг оn el оnsuєi pofta, care, fгrг sг-l sileascг cineva оєi bagг fiara оn mintea lui potolitг. O astfel de poftг nu porneєte datoritг firii, ci trвndгvirii. De altfel єi Vechiul Testament o interzicea, spunвnd: Nu te uita la frumuseюe strгinг (Оnю. Sir., 9, 8). Apoi, ca sг nu spui: Ce pгcat fac dacг mг uit la o femeie, dar nu cad? Hristos pedepseєte chiar privirea, pentru ca nu cumva, prin aceasta оngгduinюг, sг prinzi curaj єi sг cazi оn pгcat.

- Dar ce pгcat fac dacг mг uit? O poftesc, dar nu sгvвrєesc nici o faptг rea!

- Єi aєa eєti rвnduit оmpreunг cu cei ce fac adulter! Legiuitorul a hotгrвt єi nu trebuie sг iscodeєti mai mult. Se poate ca, uitвndu-te aєa, sг poюi sг te stгpвneєti o datг, de douг ori, de trei ori! Dar dacг vei continua sг faci asta, dacг vei aprinde cuptorul, de bunг seamг vei cгdea, cг nu eєti оn afara firii omeneєti. Dupг cum noi cвnd vedem un copil cu cuюitul оn mвnг, оl batem єi-i luгm cuюitul din mвnг, deєi nu l-am vгzut rгnit, tot aєa єi Dumnezeu opreєte privirea pofticioasг, chiar оnainte de pгcat, tocmai pentru a nu cгdea оn pгcat. Cг omul, care єi-a aprins o datг flacгra, оєi plгsmuieєte necontenit chipuri de lucruri ruєinoase, chiar оn lipsa femeii vгzute, єi de la ele ajunge adesea la faptг. Aceasta e pricina cг Hristos opreєte chiar оmpreunгrile fгcute оn inimг.

(…) fericitul Iov єi-a pus dintru оnceput aceastг lege de a nu se uita la fecioare (Iov 31, 1). Lupta e mai mare dupг ce te-ai uitat cu poftг la o femeie dar n-ai trгit cu ea. Cг nu gustгm atвta plгcere de pe urma uitatului cu poftг la o femeie, cвtг suferinюг avem de pe urma creєterii poftei; оmputernicim pe potrivnic, facem loc larg diavolului єi nu mai suntem оn stare sг-l оndepгrtгm, dupг ce l-am bгgat оn gвndurile noastre cele mai intime, dupг ce i-am deschis lui mintea. De aceea Hristos spune: Nu fi desfrвnat cu ochii єi nu vei fi desfrвnat cu mintea!

Este un alt fel de a te uita la o femeie, aєa cum se uitг cei cu inima curatг. De aceea Hristos n-a oprit uitatul, ci uitatul cu poftг. Dacг n-ar fi vrut asta, ar fi spus: Cel care se uitг la o femeie; dar n-a spus aєa, ci: Cel care se uitг spre a o pofti, ca sг facг plгcere ochilor. Dumnezeu nu юi-a fгcut ochii ca prin ei sг-юi bagi оn suflet desfrвnarea, ci ca vгzвnd fгpturile Lui sг admiri pe Creator. Dupг cum este o mвnie fгrг rost, tot astfel este єi un uitat fгrг rost, cвnd faci aceasta de dragul poftei. Dacг vrei sг te єi uiюi єi sг ai єi plгcere, uitг-te la femeia ta, iubeєte-o pe ea neоncetat! Nici o lege nu te opreєte! Dar dacг vrei sг te uiюi cu nesaюiu la frumuseюi strгine, atunci nedreptгюeєti єi pe femeia ta, rotindu-юi ochii pretutindenea, єi nedreptгюeєti єi pe aceea la care te uiюi, cг o atingi cu ochi nelegiuiюi. Chiar dacг n-ai atins-o cu mвna, o atingi cu ochii. De aceea єi asta se socoteєte desfrвnare єi aduce asupra ta chinurile din iad, cг-юi umple sufletul de neliniєte єi tulburare. Mare este ameюeala, nespus de cumplitг durerea! Cel cuprins de aceastг patimг este mai nefericit decвt prinєii de rгzboi, decвt cei оnlгnюuiюi. Adesea, aceea care a aruncat sгgeata a plecat, dar rana a rгmas. Mai bine spus n-a aruncat aceea sгgeata, ci tu te-ai rгnit de moarte uitвndu-te cu poftг”. (Omilii la Matei, omilia XVII, I, оn col. PSB, vol. 23, pp. 219-221)

 

„De cвte ori, dupг ce am zгrit o femeie, am avut de tras atвtea єi atвtea necazuri, єi apoi, оntorєi acasг cu sгmвnюa dorului оn suflet, ne-a chinuit durerea atвta amar de zile? Dar tot nu ne оndreptгm, ci nici n-am apucat sг ne vindecгm bine de rana de mai оnainte, cг iarгєi cгdem єi ne aprindem оn aceleaєi curse, єi pentru o scurtг plгcere a ochilor, trebue sг оndurгm o durere lungг, necurmatг. Dar dacг ne оnvгюгm sг ne spunem nouг оnєine mereu zicala aceasta, ne vom feri de toate re­lele. Cel mai grozav laю e frumuseюea femeii; mai bine zis, nu frumuseюea femeii, ci privirea cea desfrвnatг (cu care o privim noi). Cгci sг nu bвrfim lucrurile, ci pe noi єi lenevia noastrг.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XV-a, p. 89)

 

„Cel ce se uitг prea lung dupг ne­vestele frumoase ale altora, chiar dacг nu pгcгtuieєte cu ele, de vreme ce le doreєte, a єi devenit, dupг cum spune Hristos, un pгcгtos; adesea e dus el оnsг de poftг єi la sгvвrєirea pгcatului. Sг ne юinem, deci, departe de gre­єeli. Vrei sг fii cumpгtat? Nu fugi numai de pгcatul cu femeia altuia, ci єi de privirea desfrвnatг.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XV-a, p. 92)

 

 

„Dupг cum este cu neputinюг sг te atingi de foc єi sг nu te arzi, tot aєa uitatul la chipurile frumoase arde sufletul, ce cautг cu poftг, mai iute decвt focul. Cг trupurile frumoase sunt pentru ochii desfrвnaюilor ca o materie ce aprinde lesne. De aceea trebuie sг nu dгm prilej focului poftei sг vadг frumuseюi strгine, ci sг оnгbuєim prin orice mijloc focul, sг-l stingem cu gвnduri cucernice, sг stгvilim incendiul ca sг nu se оntindг mai departe, sг nu-i оngгduim sг-i surpe tгria sufletului nostru.” (Cuvвnt de laudг la Sfвntul Mucenic Varlaam, I, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 489)

 

„Oare n-ai auzit pe Hristos zicвnd: Cг oricine se uitг la femeie poftind-o a єi preadesfrвnat cu ea? (Mt., 5, 28). Єi dacг voi privi fгrг sг o poftesc? Vei zice. Dacг nu юi-ai оnfrвnat privirea, ci ai pus atвta osвrdie pentru aceasta, cum vei putea rгmвne neоntinat dupг ce ai privit? Oare trupul tгu este piatrг, sau fier? Eєti оmbrгcat cu trup, cu trup omenesc care se aprinde de poftг mai repede ca fвnul.” (Cuvвnt Cгtre cei ce au lгsat biserica єi s-au dus la alergгrile de cai єi la teatre, оn vol. Din ospгюul stгpвnului, pp. 110-111)

DESFRВNAREA (cu gвndul)

 

,,Nu оn unirea trupurilor stг necurгюenia, ci оn cugete єi оn voia omului.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XIX, p. 192)

DESFRВNAREA (оn inimг)

 

„Sг nu spui: Ce mare lucru este dacг mг uit cu curiozitate la o femeie? Dacг sгvвrєeєti desfrвnarea cu inima, repede o vei оndrгzni єi cu trupul”. (Omilii la Matei, omilia LXXXVI, III, оn col. PSB, vol. 23, p. 972)

 

„Iar rгdгcina desfrвnгrii este pofta desfrвnatг. De aceea Dumnezeu pedepseєte nu numai desfrвnarea, ci єi pofta, mama desfrвnгrii. Aєa fac єi doctorii. Nu vindecг numai bolile, ci єi cauzele bolilor. Cвnd vindecг pe cei bolnavi de ochi, оndepгrteazг tumoarea cea rea, care-i mai sus de ochi, din tвmplг. Hristos face la fel. Desfrвnarea este o boalг rea de ochi; nu a ochilor trupului, ci a ochilor sufletului mai оntвi. De asta Domnul оndepгrteazг din suflet tumoarea desfrвnгrii cu frica de Lege; de asta a pedepsit nu numai desfrвnarea, ci єi pofta: (…) a єi fгcut desfrвnare cu ea оn inima lui. Cвnd inima юi-e stricatг, ce folos de restul trupului? Ca єi cu plantele єi cu arborii: cвnd vedem cг mгduva le e putredг, restul e de aruncat. Tot aєa єi cu omul: cвnd inima e pierdutг, оn zadar e sгnгtos restul trupului. Cвnd vizitiul a pierit, cгzвnd de pe caprг, оn zadar mai aleargг caii.” (Omiliile despre pocгinюг, omilia a єasea, p. 102)

 

DESFRВNAREA (adulterul)

 

„ Bгrbatul sг dea femeii cinstea cuvenitг (I Cor., 7, 3). Ce cinste-i dai cвnd o insulюi оn ce are ea mai scump єi dai desfrвnatelor trupul tгu, care-i al ei? Єtii doar cг trupul tгu este al ei! Ce cinste-i dai cвnd aduci оn casг gвlceavг єi rгzboi? Ce cinste-i dai cвnd faci оn oraє fapte pe care povestindu-le acasгfac sг roєeascг soюia care te ascultг, fiica ta care-i de faюг; dar оnainte de ele te faci tu оnsuюi de ruєine. Trebuie neapгrat sau sг taci sau sг te faci оn aєa hal de rвs povestind niєte necuviinюe, pentru care de le-ar povesti slugile tale, ai avea tot dreptul sг le biciuieєti”. (Omilii la Matei, omilia VII, VII, оn col. PSB, vol. 23, p. 100)

 

„Оn sfвrєit, nici o iertare nu este pentru cel care, avвnd mвngвierea de a avea o femeie, оєi оndreaptг pofta lui spre alta; cгci acela este un adulter. Cгci dacг credincioєii care se dedau la post єi rugгciune se abюin de la femeile lor (I Cor., 17, 5), cel care, nemulюumindu-se cu a sa, ia alta, ce foc nu se pregгteєte pentru el? Dacг nu i se permite celui ce a alungat pe femeia sa, sг se apropie de alta (Mt., 5, 23) (Cгci acela este adulter), ce pгcat nu face cel care pгzindu-єi femeia sa, ia ala? Nu neglijaюi deci nimic, toюi sг alungaюi acest viciu din inima voastrг, din suflet, smulgeюi-l pвnг la rгdгcinг. Cel ce cade оntr-o aєa destrгbгlare оєi face mai mult necaz lui decвt soюiei sale. Acest pгcat este aєa de mare єi aєa de nevrednic de iertare, оncвt Dumnezeu o pedepseєte pe femeia care se desparte de bгrbatul ei оn ciuda lui, ca єi cum ea ar fi idolatrг; єi dimpotrivг El nu pedepseєte pe cea care se desparte de un bгrbat adulter. Vedeюi grozгvia acestui rгu? Sfвntul Pavel zice: Dacг o femeie credincioasг are un bгrbat necredincios єi dacг el consimte sг rгmвnг cu ea, ea sг nu se despartг de el (I Cor., 7, 13). Dar Iisus vorbeєte aєa despre femeia adulterг; єi ce zice El? Oricine оєi va lгsa femeia sa, afarг de motiv de adulter, o face sг pгcгtuiascг (Mt., 5, 32). Dacг, cгsгtoria a douг trupuri nu face decвt unul (Mt., 19, 5), de acolo urmeazг cг cel ce se leagг de o destrгbгlatг, este acelaєi trup cu ea (I Cor., 6, 16). Cum deci o femeie virtuoasг єi modestг, care este un mгdular al lui Iisus Hristos, va permite unui soю adulter sг se apropie de ea? Cum se va uni ea cu un membru desfrвnat? Vedeюi fraюilor, cвt de uimitor este aceasta: femeia credincioasг care rгmвne cu un soю necredincios nu devine necuratг, cгci apostolul zice: soюul necredincios se sfinюeєte prin femeia credincioasг (I Cor., 7, 14). El nu vorbeєte la fel despre femeia stricatг, ci zice: Voi lua eu oare mгdularele lui Iisus Hristos єi le voi face mгdularele unei desfrвnate? (I Cor., 6, 15). Оn sfвrєit, cг un soю necredincios locuieєte cu o femeie credincioasг, sfinюenia rгmвne єi nu se pierde, dar conlocuirea cu adulterul o distruge; deci, adulterul este un rгu foarte mare єi un rгu care aduce un chin veєnic. Оn aceastг viaюг el vг atrage multe rele, vг face sг duceюi o viaюг nenorocitг, care nu se deosebeєte de aceea a celor nefericiюi care sunt condamnaюi la chinuri, atunci cвnd pentru a face pгcatul, оncerci sг intri pe ascuns оntr-o casг strгinг єi cг om liber sau rob, toatг lumea vг este bгnuitoare єi suspectг.

Pentru aceasta vг оndemn, ca sг puneюi toatг grija ca sг vг scгpaюi de aceastг boalг strгinг. Dacг n-o faceюi, sг n-aveюi оndrгznealг sг intraюi оn biserica lui Dumnezeu. Nu trebuie ca oile rвioase єi bolnave sг se amestece cu cele sгnгtoase єi tari, ci trebuie ca ele sг fie separate de turmг pвnг la vindecarea lor. Noi suntem mгdulare ale lui Iisus Hristos, sг nu devenim deci, mгdulare ale unei desfrвnate. Acest loc nu este o casг de desfrвnate, ci este bisericг; dacг sunteюi mгdulare ale unei desfrвnate, sг nu mai veniюi aici sг necinstiюi acest loc sfвnt. Chiar cвnd n-ar fi deloc iad nici chin, dupг aceastг consimюire reciprocг pe care v-aюi dat-o solemn, dupг ce flacгra nunюii a fost aprinsг, dupг ce aюi оncheiat o cгsгtorie legitimг, aюi trгit оmpreunг, daюi zile copiilor, cum veюi оndrгzni sг vг bucuraюi de o altг femeie? Cum nu vг оngroziюi de acest pгcat, cum nu roєiюi oare? Nu єtiюi voi, cг cei care, dupг moartea soюiei lor, se cгsгtoresc cu alta, sunt huliюi de mulюi oameni, cu toate cг nu este nici greutate, nici pedeapsг legate de a doua nuntг? Єi voi, pвnг este vie soюia voastrг luaюi alta; mare este necumpгtarea voastrг! Ascultaюi ce zice Sfвnta Scriptura despre acest fel de libertini: Viermele lor nu moare, nici focul nu se stinge (Mc., 9, 45). Cгci aceste ameninюгri trebuie sг vг umple de groazг, temeюi-vг de acest loc de chin. Pofta pe care o simюiюi voi acum nu este atвt de mare pe cвt chinul la care veюi fi supuєi. Dar fereascг-vг Dumnezeu de a vг expune la un asemenea rгu!” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXIII, 4, pp. 325-326)

 

,,Plгcerea lui (a adulterinului – n.n.) a fost scurtг de tot, pe cвnd durerea єi scвrba urmate dupг ea sunt fгrг sfвrєit, fiindcг єi seara, єi noaptea, єi оn oraє, єi оn pustietate, єi, оn sfвrєit, pretutindeni оl оnsoюeєte acel nemilos pвrвє, arгtвndu-se ca o sabie ascuюitг de amвndouг pгrюile, mistuindu-l de fricг єi de groazг єi fiind muncit de cele mai оnfricoєate munci.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXII, p. 233)

 

,,Dacг cineva оєi iubeєte femeia dupг cum trebui a o iubi, apoi chiar de ar fi cвt de stricat, totuєi pentru dragostea ei nu va dori a vedea pe o alta. Tare este ca moartea dragostea (Cвnt. 8, 6), zice оnюeleptul, astfel cг a fi desfrвnat de nicгieri nu vine, fгrг numai din a nu iubi.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXXIII, p. 357)

 

„Dacг crezi cг оюi este permis de a uza de femei pierdute єi a transforma casa ta оntr-un local de curvie, tгvгlindu-te ca єi porcii оn noroi, ei bine, ruєinea єi dezgustul, izvorвte de aici, vor fi cu mult mai mari decвt orice plгcere.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, omilia I, p. 15)

 

„Fie cг ai avut relaюii trupeєti cu оmpгrгteasa, fie cu sluga ta din casг, pгcatul este acelaєi. De ce? Pentru cг prin asemenea faptг nu ai nedreptгюit atвta pe acea femeie, pe cвt te-ai nedreptгюit pe tine оnsuюi. Tu eєti care te-ai murdгrit singur, tu оn acelaєi timp ai defгimat єi pe Dumnezeu. Pentru cг avвnd relaюii cu femei strгine, fie ele mгritate, fie nemгritate, pentru tine este preacurvie (…) De aceea Dumnezeu pedepseєte fiindcг L-ai defгimat, cгci nu atвta dispreюuieєti pe acea femeie, pe cвt dispreюuieєti pe Dumnezeu, care vede totul. Cгci spune-mi: dacг cineva s-ar оnvrednici a cвєtiga de la оmpгratul porfirг оmpгrгteascг, єi alte nenumгrate onoruri, єi i s-ar porunci a trгi cinstit, iar el ieєind din palatul оmpгrгtesc s-ar duce sг corupг o femeie oarecare, - pe cine a defгimat el atunci? Pe femeie, sau pe оmpгrat? A defгimat desigur єi pe acea femeie, оnsг nu atвta ca pe оmpгrat.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei I cгtre Tesaloniceni, omilia V, оn vol. Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Coloseni, I єi II Tesaloniceni, p. 214)

 

„Nimeni iubind o femeie mгritatг, nu poate fi om bun.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XXVIII, p. 339)

 

„Desfrвnata nu єtie sг iubeascг, ci-юi vrea numai rгul; sгrutarea ei are viermi, iar gura ei otravг primejdioasг. Dacг acestea nu se ivesc de la оnceput, cu atвt mai mult trebue sг fugi de dвnsa, pentru cг оnvгluie pieirea єi ascunde moartea, єi nu o lasг ca sг se iveascг dela оnceput. Astfel, dacг cineva vrea sг aibг bu­curie adevгratг єi o viaюг plinг de plгceri, sг fugг de tovгrгєia muierilor stricate: cгci ele umplu de rгzboaie nenumгrate єi de tulburare sufletele celor оndrгgostiюi de ele, єi stвrnesc fгrг оncetare certuri єi turburare, prin cuvinte єi prin toatг fapta lor. Єi precum fac cei mai оnverєunaюi dintre duєmani, tot aєa fac єi-єi dau osteneala єi acestea, ca ei - оndrг­gostiюii lor - sг ajungг de ocarг, оn sгrгcie єi sг dea de cele mai mari nenorociri. Dupг cum vвnгtorii se cгznesc sг mвne lighioanele оn la­юurile оntinse, ca apoi sг le sugrume, tot aєa єi acestea: dupг ce au оntins оn toate pгrюile cursele destrгbгlгrii, prin ochii, prin apucгturile єi prin vorbele lor, apoi aruncг оn ele pe оndrгgostiюii lor єi оi leagг, nelгsвndu-se pвnг le beau єi sвngele, batjocorindu-i apoi, dojenindu-i pentru neghiobia lor єi fгcвndu-єi mult rвs de ei. Cгci un astfel de om nu e vred­nic sг afle milг, ci ca sг fie batjocorit єi luat оn rвs, de vreme ce se aratг mai neghiob ca o femeie, ba chiar ca o femeie stricatг. De aceea iarгєi ne оnvaюг оnюeleptul acela care zice: Bea apг din vasele tale єi iarгєi: Drгgгlaєг ca o cerboaicг єi fermecгtoare ca o cгprioarг sг-fi fie ea (Prov., 5, 15), vorbind astfel de soюia care locuieєte cu tine pe temeiul legii cгsгtoriei. De ce pгrгseєti pe ajutгtoarea ta єi alegi pe aceea care оюi vrea rгul? De ce fugi de to­varгєa vieюii tale єi te iei dupг aceea care оюi surpг viaюa? Aceasta din urmг e ca o sabie cu douг ascuюiєuri; cea dintвi e mгdularul єi trupul tгu. De aceea, iubiюilor, fugiюi de stricг­ciune atвt din pricina pagubelor, pe care vi le aduce acum, cвt єi din pricina pedepsei viitoare.” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XIV-a, pp. 70-71)

 

„Sunt multe cazuri cвnd femeile care stricг casele altora nici n-au mai avut nevoie de farmece sau de otrгvuri, cгci rivalele lor au fost rгpite mai оnainte din viaюг, datoritг marii lor supгrгri.” (Despre Feciorie, 52, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 98)

 

„Cu totul neоndreptгюit este cel care are atвta neоnfrвnare оncвt ajunge adulter. Dacг existг atвюia bгrbaюi care, оn timpul postului єi rugгciunii, nu se apropie nici de soюia lor, ce sг spunem despre cel care vrea єi femeie strгinг ca sг-єi satisfacг poftele trupeєti? Greu єi urвt pгcat! De altfe tocmai de aceea Evanghelia оi оngгduie femeii sг se despartг de soюul ei dacг acesta sгvвrєeєte adulter, pa cвnd nu-i оngгduie sг se despartг fгrг voia lui, dacг el este necredincios.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 40)

 

„Оnfricoєгtor, deci, este pгcatul desfrвnгrii єi оncг mai оnfricoєгtor cel al adulterului. Amвndouг duc la iadul veєnic. De aceea, rogu-vг, aveюi grijг sг vг feriюi de asemenea boalг sufleteascг. Altfel nu veюi avea un loc оn spaюiul sfвnt al Bisericii. Oile bolnave trebuie sг fie despгrюite de cele sгnгtoase, pвnг ce se vor vindeca. Suntem mгdulare ale lui Hristos. Sг nu devenim mгdularele unei desfrвnate. Aici nu este casa pгcatului, ci biserica lui Dumnezeu. dacг ai devenit mгdular al desfrвnatei, nu sta оn bisericг, ca sг nu pвngгreєti locul. Оnsг dacг te pocгieєti єi te оndreptezi, Domnul te va primi оn lгcaєurile Sale cereєti.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 41)

 

„Dacг cineva cade, de exemplu, оn pгcatul adulterului, oricвt de bogat ar fi, chiar dacг n-ar fi nimeni care sг-l оnvinovгюeascг, nu poate scгpa de pгrerile de rгu. Plгcerea lui a fost trecгtoare, dar durerea sa va fi veєnicг. De pretutindeni оl оnconjoarг temeri єi bгnuieli. Оi e fricг de uliюele strвmte, este bгnuitor cu slujitorii lui, tremurг chiar єi de umbra sa, se cutremurг de tulburare ca nu cumva pгcatul lui sг se facг cunoscut soюiei оnєelate. Oriunde s-ar duce, poartг cu el, ca pe un osвnditor necruюгtor, conєtiinюa. Se оneacг оn cugetele de vinovгюie, nu mai poate respira. Оn pat єi la masг, la piaюг єi acasг, zi єi noapte, chiar єi оn visele lui, pгcatul pe care l-a fгcut stг оn faюa ochilor lui. Trгieєte viaюa lui Cain, suspinвnd єi tremurвnd, la fel ca acela. Poartг оn el un foc, fгrг ca cineva sг єtie asta.

Aєa sunt chinuiюi єi hoюii, єi jefuitorii, єi criminalii, єi beюivii єi alюii, оn general, cei care trгiesc оn pгcat.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 53-54)

 

,,Iar dacг єi dupг nuntг petreci оn desfrвu, degeaba te-ai оnsoюit, de prisos єi оn zadar. Ba, mai mult, nu numai оn zadar, ci єi spre vгtгmare. Cг nu este acelaєi lucru ca, neavвnd femeie, sг desfrвnezi, iar dupг nuntг sг faci la fel. Nici desfrвnare nu mai este dupг, un asemenea lucru, ci adulter. Єi chiar dacг ciudat юi se pare ceea ce am spus, e adevгrat.

Єtim cг mulюi socotesc cг este adulter numai cвnd cineva stricг o femeie mгritatг. Dar eu spun cг este adulter єi dacг cel ce are femeie se poartг[183] netrebnic єi neоnfrвnat fie cu o desfrвnatг de obєte, fie cu o slujnicг, fie cu orice altг femeie care nu are bгrbat. Cгci vina adulterului nu este doar a celor cu care se pгcгtuieєte, ci єi a celor care pгcгtuiesc.” (La cuvintele apostoleєti: <<Din pricina desfrвului fiecare sг-єi aibг nevasta lui>>, оn vol. Cateheze maritale, pp. 15-16)

 

,,Mulюi dintre cei ce iau aminte la desfrвnate cumplit sunt pierduюi єi aici, rгbdвnd vicleniile desfrвnatelor. Cгci acelea sunt geloase pe consoarta lui єi оl rup de apropiata sa єi оl оnlгnюuie cu totul prin dragostea [ερως] lor. Єi fac farmece єi оntrebuinюeazг filtre єi urzesc multe descвntece. Єi aєa, оl aruncг оntr-o slгbiciune cumplitг єi оl predau stricгciunii єi unei epuizгri totale, єi mai aduc asupra-i mii de alte rele, ca sг-l piardг din viaюa aceasta. Dacг nu te temi de gheenг, omule, teme-te de vrгjitoriile lor.

Cвnd prin aceastг destrгbгlare te faci gol de prieteєugul lui Dumnezeu єi te despoi de ajutorul cel de sus єi fгrг nici o teamг te ia оn primire desfrвnata єi оєi cheamг dracii єi coase plгcuюe de metal єi face sfгtuiri potrivnice єi, prin acestea, cu multг uєurinюг оюi оngrгdeєte mвntuirea. Єi te face de ocarг єi de rвs оnaintea tuturor locuitorilor cetгюii, оncвt nici de milг nu mai ai parte pгtimind aceste rele. Pe lвngг acestea, mai pune єi paguba bunurilor, bгnuielile de fiecare zi, оnfumurarea, ieєirea din minюi, pгcatul ce se abate din partea desfrвnatelor asupra celor fгrг de minte, care toate sunt mai amare decвt mii de morюi. Єi nu te-ai dгruit femeii tale, care, adesea, nici mгcar un cuvвnt greu nu юi-a zis, iar desfrвnatei, care te loveєte, te оnchini. Єi nu юi-e ruєine, nici nu roєeєti, nici nu te rogi sг te mai юinг pгmвntul. Cum mai poюi sг intri оn Bisericг єi sг-юi оntinzi mвinile la cer? Cu ce gurг Оl chemi pe Dumnezeu? Cu cea cu care ai sгrutat-o pe desfrвnatг? Єi nu te оnspгimвnюi, nici nu te оnfricoєezi, spune-mi, cг un fulger venit de sus оюi va aprinde neruєinatul cap? Chiar dacг te ascunzi de femeia-юi pe care o nedreptгюeєti, de ochiul cel neadormit nu te poюi ascunde cвndva. Fiindcг єi adulterului acela care zice: Оntuneric am оmprejurul meu єi ziduri, pentru ce sг mг tem, оnюeleptul оi rгspunde: Cг ochii Domnului sunt de mii de ori mai strгlucitori decвt soarele, privind la faptele oamenilor. ” (La cuvintele apostoleєti: <<Din pricina desfrвului fiecare sг-єi aibг nevasta lui>>, оn vol. Cateheze maritale, pp. 21-22)

 

,,Miere iese din buzele femeii desfrвnate, care pentru o vreme оюi va оndulci gвtlejul, dar mai apoi, mai amarг decвt fierea o vei afla єi mai spintecгtoare decвt sabia cu douг tгiєuri. Venin are sгrutarea desfrвnatei, venin ascuns єi dosit. Pentru ce te repezi dupг plгcerea care te face de ocarг, care odrгsleєte pierzania, care aduce ranг fгrг de vindecare, cвnd poюi sг te bucuri єi sг nu pгtimeєti nimic оnfricoєгtor? Cгci оmpreunг cu femeia ta liberг ai єi plгcere, єi siguranюг, єi оngгduinюг, єi cinste, єi frumuseюe, єi conєtiinюг bunг. Acolo оnsг e multг amгrealг, multг vгtгmare, osвndг necurmatг. Cгci єi dacг nimeni dintre oameni nu te vede, conєtiinюa nu оnceteazг vreodatг sг te osвndeascг. Ci oriunde te vei duce, acest judecгtor te va urma, osвndindu-te єi urlвnd lucruri mari оmpotrivг-юi.

Dacг cineva este mai plecat spre plгcere, mai abitir sг fugг de vorbirea оmpreunг cu desfrвnatele. Cгci nimic nu este mai amar decвt acest obicei, nimic mai neplгcut decвt оntвlnirea cu ele єi nici o abatere mai pвngгritoare. Cгprioara iubirii єi puiul bucuriilor tale sг vorbeascг tainic cu tine. Izvorul apei tale sг fie numai al tгu (Pilde 5, 15-18). Avвnd izvor de apг curatг, pentru ce alergi la bгltoaca plinг de mocirlг, plinг de putoarea gheenei? Ce iertare, ce apгrare vei mai avea оnaintea pedepsei negrгite? Cгci dacг cei ce оnainte de nuntг, luвnd aminte la desfrвu, se pedepsesc єi dau socotealг, dupг cum a dat єi acela оmbrгcat cu haine murdare (Mt., 22, 11-13), cu cвt mai mult cei care s-au cгsгtorit? Cгci de douг ori, ba de trei ori, sunt vinovaюi. Cг bucurвndu-se de mвngвiere, au sгrit оn destrгbгlarea aceea єi acest lucru nu este numai desfrвu, ci єi adulter, care este mai cumplit decвt orice pгcat. Acestea repetвndu-vi-le єi vouг оnєivг єi femeilor voastre, aєa sг le єi оmplinim! De aceea, la acestea оmi єi оntrerup cuvintele: Din pricina desfrвnгrii, fiecare sг-єi aibг femeia lui єi fiecare femeie bгrbatul ei. Femeii sг-i dea bгrbatul bunгvoirea datoratг, asemenea єi femeia bгrbatului. Femeia nu are stгpвnie peste trupul ei, ci bгrbatul. Asemenea єi bгrbatul nu are stгpвnie peste trupului lui, ci femeia. Cu multг scumpгtate pгzind aceste cuvinte, єi оn piaюг єi acasг, єi ziua єi seara, єi la masг єi оn patul conjugal, єi оn tot locul, єi noi sг le cugetгm оndelung, sг le deprindem єi pe femeile noastre, єi sг le grгiascг spre noi, єi sг le audг de la noi, ca, petrecвnd cu оntreagг оnюelepciune viaюa aceasta, sг avem parte єi de Оmpгrгюia Cerurilor.” (La cuvintele apostoleєti: <<Din pricina desfrвului fiecare sг-єi aibг nevasta lui>>, оn vol. Cateheze maritale, pp. 22-23)

 

,,Sг fugim єi de acest fel de adulter! Cгci ce vom spune, ce vom aduce оnainte, dacг, dupг ce cutezгm unele ca acestea, vom veni de faюг cu o pricinг bine ticluitг: pofta firii? Оnsг se va porni оmpotrivг-ne femeia datг nouг, lipsindu-ne de aceastг apгrare. De aceea s-a rвnduit nunta, ca sг nu desfrвnezi. Ba, mai mult, nu numai femeia, ci єi mulюi alюii, pгrtaєi aceleaєi firi cu noi, ne lipsesc de aceastг iertare. Cгci atunci cвnd cel оmpreunг rob cu tine, avвnd acelaєi trup єi aceeaєi poftг, оmboldit de aceeaєi silг, nu se uitг la altг femeie, ci rгmвne оn dragoste doar cu femeia sa, ce apгrare vei mai avea punвnd оnainte ca motiv pofta? Dar ce voi spune de cei care au femei? Ia gвndeєte-mi-te la cei care trгiesc pururea оn feciorie єi care nu se оmpгrtгєesc deloc de nuntг, ci aratг multг оntreagг оnюelepciune. Cвnd alюii, care sunt оn afara nunюii, au оntreaga оnюelepciune, ce iertare vei mai avea tu dacг dupг nuntг desfrвnezi? Acestea єi bгrbaюii єi femeile sг le audг, єi vгduvele єi cele cгsгtorite!” (Femeia este legatг prin Lege cвtг vreme оi trгieєte bгrbatul; iar dacг moare, liberг este, dacг vrea, sг se mгrite, numai оntru Domnul. Mai fericitг este оnsг dacг rгmвne aєa, оn vol. Cateheze maritale, pp. 32-33)

DESFRВNAREA (homosexualitatea)

 

„ Pentru aceea, Dumnezeu i-a dat unor patimi de ocarг, cгci єi femeile lor au schimbat fireasca rвnduialг cu cea оmpotriva firii; asemenea єi bгrbaюii, lгsвnd rвnduiala cea dupг fire a pгrюii femeieєti, s-au aprins оn pofta lor unii pentru alюii (Romani 1, 26-27).

Toate patimile omeneєti sunt necinstite, dar mai ales pofta nebunг dupг bгrbaюi; cгci sufletul mai mult pгtimeєte єi se necinsteєte оn pгcate decвt trupul оn boli. Bagг de seamг cum єi aici, ca єi оn cazul dogmelor, оi lipseєte de orice iertare. Despre femei zice: au schimbat fireasca rвnduialг. Prin urmare, nu se poate spune cг au fost оmpiedicate de ceva оn relaюiile fireєti, nici cг nu au avut cu cine sг-єi оmplineascг trebuinюa єi au fost silite sг se arunce оn aceastг cumplitг nebunie. Cгci a schimba presupune a avea ce schimba, dupг cum atunci cвnd vorbea de credinюг zicea cг au schimbat adevгrul lui Dumnezeu оn minciunг (l, 25). Bгrbaюilor iarгєi le reproєeazг acelaєi lucru, spunвnd: lгsвnd rвnduiala cea dupг fire a pгrюii femeieєti. Astfel єi pe femei ca єi pe bгrbaюi оi lipseєte de orice iertare, оnvinovгюindu-i deopotrivг, pentru cг nu numai cг au avut prilejul de a-єi оmplini plгcerile, єi lгsвnd la o parte ceea ce aveau, au ajuns la asemenea absurditгюi, dar оncг єi cг necinstind ceea ce este firesc, au alergat la ceea ce este potrivnic firii. Or, cele potrivnice firii sunt єi mai grele, iar оn acelaєi timp єi mai dezgustгtoare, astfel оncвt nici nu le-ar putea numi cineva plгcere, fiindcг adevгrata plгcere este cea conformг cu natura.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia IV, p. 56)

 

„Єi de оntrebi, poate, de unde oare s-a iscat єi s-a lгюit aceastг senzualitate оn afara firii, rгspunsul este: de la pгrгsirea lui Dumnezeu. Dar pгrгsirea lui Dumnezeu de unde vine? De la nelegiuirea celor ce L-au pгrгsit.

Bгrbaюi cu bгrbaюi, sгvвrєind ruєinea, zice mai departe. Sг nu-юi оnchipui, zice, dacг ai auzit spunвnd cг s-au aprins, cг boala aceasta provine numai din dorinюг, ci mai mult din trвndгvia lor, care a єi aювюat focul dorinюei. De aceea nici nu zice fiind tвrвюi, sau cгzвnd, dupг cum zice оn alte pгrюi, ci lucrвnd, adicг faptul cг acюionaserг оn pгcat, єi nu oarecum, ci cu o voinюг determinatг. Єi nu zice dorinюa, ci ruєinea sгvвrєind, fiindcг au fгcut de rвs firea єi au оncгlcat legile rвnduite de Dumnezeu.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia IV, p. 58)

 

„Vorbind de gheenг єi de pedeapsг, єi fiindcг celor neevlavioєi єi care preferau a trгi оn astfel de plгceri nu li se pгreau acestea demne de credinюг, ci mai degrabг ridicole, Apostolul aratг cг pedeapsa se gгseєte оn chiar aceastг plгcere smintitг. Dacг оnsг unii ca aceєtia nu simt pedeapsa, ba оncг resimt mare plгcere оn asemenea fapte murdare, sг nu te uimeascг, cгci єi nebunii єi cei ce sunt stгpвniюi de vreo boalг mintalг, deєi de multe ori se nedreptгюesc ei singuri, cauzвndu-єi rele, ei totuєi nu-єi dau seama de aceasta, ci rвd єi benchetuiesc оn fapte ca acelea, pe care cei sгnгtoєi le plвng єi le detestг, оnsг prin aceasta nu voim a spune cг aceia scapг de osвndг, ca єi nebunii, ci tocmai оn acest fapt murdar pedeapsa le va fi mai grozavг, fiindcг nici mгcar nu vor a cunoaєte prгpastia relelor оn care se gгsesc. De altfel, nu trebuie a ne da cu pгrerea din faptele celor bolnavi [mintal], ci din ale celor sгnгtoєi.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia IV, pp. 59-60)

 

„Ceea ce pгtimesc femeile desfrвnate, aceleaєi le pгtimesc єi aceєtia, ba оncг mai grav decвt ele, fiindcг, deєi contrar legii, cel puюin ele-єi doresc оmpreunarea fireascг, pe cвnd pederaєtii doresc ceva cu totul contrar єi legii, єi firii.

Chiar dacг nu ar fi iadul, єi nici ameninюarea pedepsei, totuєi acest fapt оn sine este mai grozav decвt orice osвndг. Dacг ei simt plгcere оn aceasta, dupг cum zici, ei bine, atunci оmi spui mai mult de оngreuierea pedepsei lor. Cвnd eu vгd pe cineva alergвnd pe stradг gol єi cu tot trupul plin de noroi, iar acela, оn loc sг se acopere, оncг se єi mвndreєte, atunci nu numai cг nu-l laud pentru aceasta, ci chiar оl deplвng, fiindcг nu simte, sгrmanul, cг singur se face de rвs.

Dar pentru a arгta mai clar batjocura aceasta, daюi-mi voie sг aduc єi alt exemplu. Dacг cineva ar pedepsi o fecioarг care ar fi avut relaюii cu animale necuvвntгtoare, єi ea оn loc sг se ruєineze, оncг s-ar mвndri de acea faptг, oare nu ar fi, pentru aceasta, vrednicг de plвns, fiindcг, deєi ar fi putut sг scape de aceastг boalг, dacг ar fi voit, totuєi ea nici mгcar nu o simte ca boalг? Desigur cг ar fi vrednicг de lacrimi. Deci, dacг faptul acela este cumplit, nici faptul pederaєtilor nu este mai prejos. Fiindcг a fi cineva batjocorit de ai sгi este cu mult mai de plвns decвt dacг ar fi batjocorit de strгini. Pe unii ca aceєtia eu оi consider mai rгi decвt ucigaєii: fiindcг e cu mult mai bine a muri decвt a trгi defгimat astfel de o lume оntreagг. Ucigaєul desparte sufletul de trup, iar aceєtia оmpreunг cu trupul pierd єi sufletul. Orice pгcat mi-ai spune, nu poate fi egal cu aceastг grozavг nelegiuire. Єi dacг cei ce pгtimesc de aceastг boalг ar simюi gravitatea faptului pe care-l sгvвrєesc, desigur cг ar prefera o mie de morюi mai bine decвt a face asemenea fapte.

Nimic nu este atвt de cumplit decвt aceastг batjocurг. Dacг Pavel, vorbind de pгcatul desfrвnгrii, zicea: Orice pгcat pe care-l va sгvвrєi omul este оn afarг de trup. Cine se dedг оnsг desfrвnгrii pгcгtuieєte оn оnsuєi trupul sгu (I Corinteni 6, 18), apoi ce am putea spune de aceastг nebunie, care este cu atвt mai rea decвt desfrвnarea, оncвt nici nu poate fi exprimatг? Nu zic numai cг prin acest pгcat tu nu ai devenit femeie, dar cг ai єi pierdut єi dreptul de a fi bгrbat; cгci nici nu te-ai schimbat оn natura femeii, єi nici nu ai pгstrat natura bгrbгteascг, ci amвndurora te-ai fгcut deopotrivг trгdгtor, vrednic de a fi alungat єi bгtut cu pietre єi de femei, ca єi de bгrbaюi, deoarece ai nedreptгюit єi necinstit amвndouг genurile. Єi ca sг afli cвt de miєelesc e faptul acesta, spune-mi, te rog: dacг, venind la tine un om, юi-ar spune оn gura mare cг tu eєti cвine, oare nu ai fugi de el ca de un om obraznic? Dar iatг cг tu, care faci parte dintre oameni, nu numai cвine te-ai fгcut pe tine оnsuюi, ci chiar mai prejos єi mai de necinste decвt acest animal; cгci cвinele cel puюin este folositor omului, pe cвnd cel desfrвnat nu este folositor la nimic. Єi iarгєi: dacг cineva, ameninювndu-te, юi-ar porunci sг naєti copii єi sг lehuzeєti, oare nu te-ai umple de mвnie оmpotriva lui? Dar iatг acum cг cei оnnebuniюi dupг astfel de pгcate singuri оєi fгuresc relele cele mai grozave. Cгci grozavг smintealг este a te schimba оn natura femeiascг єi a continua sг rгmвi єi bгrbat оn acelaєi timp, sau, mai bine zis, a nu fi nici femeie, nici bгrbat.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia IV, pp. 60-62)

 

„Оnsг nimic nu poate fi mai inutil decвt un desfrвnat єi un pederast. Nu numai sufletul, ci єi trupul pederastului este necinstit єi vrednic de a fi alungat de pretutindeni. Єi de cвte gheene sunt oare vrednici aceєtia? Dar dacг poate rвzi auzind de iad, єi nu crezi оn focul cel veєnic, atunci adu-юi aminte de Sodoma, fiindcг prin acea nenorocire icoana iadului ne stг оn faюг chiar оn viaюa prezentг. Fiind mulюi care єi astгzi, ca єi atunci, nu cred оn оnvierea cea de apoi, єi nici оn cele ce vor urma dupг оnviere, єi care rвd cвnd aud spunвndu-li-se de focul cel nestins, Dumnezeu ne-a luminat prin chiar оntвmplгrile din viaюa prezentг. O astfel de оntвmplare este arderea Sodomei єi toatг urgia de acolo. Cei ce au fost acolo єtiu, cгci singuri au vгzut cu ochii lor acea calamitate trimisг de Dumnezeu, єi urmгrile fulgerelor єi tunetelor de sus. Tu judecг acum singur cвt de mare a fost pгcatul lor, dacг Dumnezeu a fost nevoit a le arгta gheena mai оnainte de timp! Deoarece mulюi Оi dispreюuiau cuvintele, єi atunci ca єi acum, Dumnezeu le-a arгtat neaєteptat icoana gheenei, єi оncг оntr-un mod unic оn istoria omenirii. Оntr-adevгr, ciudat a fost norul acela care a plouat foc оn loc de apг, dupг cum єi pгcatul pe care ei оl sгvвrєiserг – pederastia cea potrivnicг naturii; єi [ploaia de foc] a ars pгmвntul acela, dupг cum єi pofta trupeascг fгcuse acelaєi lucru cu sufletele lor. De aceea єi acea ploaie a fost opusul unei ploi obiєnuite: nu numai cг n-a deschis pвntecele pгmвntului, ca sг-l facг a da naєtere roadelor, ci оncг l-a fгcut netrebnic chiar pentru primirea seminюelor ce ar fi aruncate оn el. Astfel era єi оmpreunarea bгrbaюilor din Sodoma, cгci acea nelegiuire fгcuse trupurile lor mai netrebnice decвt pгmвntul cel ars al Sodomei.

Ce poate fi mai odios decвt un bгrbat tгvгlindu-se оn desfrвnare? Ce poate fi mai greюos? O, ce nebunie! O, ce smintire! Dar de unde єi cum a pгtruns оn sufletul omului aceastг poftг nebunг, care a adus firea оn halul celor ce se rгzboiesc, ba оncг cu atвt mai rгu decвt acelea, pe cвt єi sufletul e mai оnalt єi mai bun decвt trupul? Vai nouг, dacг ajungem a fi mai fгrг de minte decвt animalele necuvвntгtoare, mai fгrг de ruєine decвt cвinii! Cгci nicгieri printre acestea nu vei gгsi o astfel de оmpreunare, ci firea оєi cunoaєte hotarele sale. Voi оnsг, care sгvвrєiюi acest pгcat, aюi fгcut neamul nostru omenesc mai necinstit decвt dobitoacele, cгci оl batjocoriюi prin asemenea fapte, batjocorindu-vг єi voi оnєivг.

Оnsг de unde єi cum, oare, s-a nгscut acest rгu? Dintr-o viaюг uєuraticг єi din necunoєtinюa de Dumnezeu. Cвnd unii scot din sufletul lor teama de Dumnezeu, atunci toate cele bune fug de la dвnєii.” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia IV, pp. 62-63)

DESFRВNAREA (pedofilia)

 

„A pгtruns оn societatea noastrг, cu o furie de beюiv, o dragoste ciudatг єi nelegiuitг; s-a abгtut asupra capetelor noastre o boalг cumplitг єi de nevindecat; s-a nгpustit o ciumг mai grozavг decвt orice ciumг; s-a nгscocit o nelegiuire nouг єi cu neputinюг de suferit; sunt cгlcate оn picioare nu numai legile scrise, ci єi legile firii. Curvia e puюin lucru faюг de aceastг nouг desfrвnare. Dupг cum, cвnd ne doare ceva, durerea aceasta dispare dacг vine peste noi o durere mai puternicг decвt cea dintвi, tot astfel єi acum: grozгvia acestui pгcat face sг nu mai fie atвt de grozav celгlalt pгcat: curvia. Oamenii care sгvвrєesc acest grozav pгcat doresc оn aparenюг sг scape de laюurile єi farmecele femeilor; оn realitate оnsг, sunt mai desfrвnaюi decвt curvarii, cгci ameninюг sг facг de prisos femeile, deoarece tinerii оndeplinesc rolul de femei оn locul femeilor. Єi grozгvia nu se reduce numai la atвt, se merge єi mai departe, cгci se sгvвrєeєte o atвt de mare ticгloєie, cu cea mai mare libertate єi cu conєtiinюa cг nu se sгvвrєeєte nici un pгcat, оncвt nelegiuirea a ajuns lege. Nimeni nu se teme, nimeni nu tremurг, nimeni nu se ruєineazг, nimeni nu roєeєte sгvвrєind acest cumplit pгcat; mai mult оncг, se laudг cu aceastг batjocurг єi, оn ochii acestor pгcгtoєi, cei caєti par niєte nebuni, iar cei care-i dojenesc pentru pгcatele lor par niєte oameni ce spun prostii. Dacг se оntвmplг ca aceia ce-i mustrг sг fie mai slabi la trup decвt ei, sunt stвlciюi оn bгtгi; dacг sunt mai tari, sunt batjocoriюi, sunt luaюi оn rвs, sunt scгldaюi cu o ploaie de zeflemele. Tribunalele, legile, pedagogii, pгrinюii, оnsoюitorii єi profesorii copiilor nu sunt de nici un folos. Unii pedagogi sunt corupюi prin bani, alюii nu se gвndesc cum sг-i creascг pe copii sгnгtoєi la suflet єi la trup, ci se gвndesc doar la cum sг-єi primeascг leafa; dintre cei care sunt mal оnюelepюi єi care se оngrijesc de mвntuirea copiilor оncredinюaюi lor, unii se lasг furaюi cu uєurinюг єi оnєelaюi de argumentele cu care se justificг acest grozav pгcat, iar alюii se tem de puterea pe care o au cei ce sгvвrєesc pгcatul. Оntr-adevгr, mai uєor ai putea scгpa din mвinile autoritгюii de stat, dacг ai cгdea sub bгnuiala cг ai pus la cale un complot, decвt din mвinile neruєinaюilor acelora, dacг ai оncerca sг оndepгrtezi de lвngг ei pe copiii cu care оєi satisfac poftele lor ruєinoase, оn acest chip. Оn mijlocul oraєelor, bгrbaюii trгiesc cu bгrbaюi, ca єi cum ar trгi оntr-o pustie unde nu s-ar vedea picior de femeie. Tineri care au scгpat de laюurile оntinse de aceєti bгrbaюi vor scгpa cu greu de faima proastг a celorlalюi tineri, care au suferit оn trupul lor astfel de ocгri; mai оntвi, pentru cг sunt foarte puюini єi se pierd оn mulюimea celor pвngгriюi; al doilea, pentru cг оnєiєi cei care sгvвrєesc acest grozav pгcat, acei demoni blestemaюi, spre a se rгzbuna pe ei pentru refuzul lor єi pentru dispreюul ce li s-a aruncat оn obraz, nu gгsesc alt mijloc de rгzbunare decвt de a-i huli cг єi aceєtia le-au servit aceloraєi scopuri. Єi pentru cг n-au reuєit sг le dea lovitura mortalг, pentru cг n-au putut sг-i facг sг sгvвrєeascг acelaєi pгcat єi nici sг se atingг de sufletul lor, оncearcг prin calomnii sг vatгme curгюia lor trupeascг єi sг nimiceascг bunul lor nume.

Din pricina grozгviei acestui pгcat, am auzit pe mulюi minunвndu-se cг nu s-a pogorвt оncг єi peste noi o altг ploaie de foc, cг n-a suferit oraєul nostru pedeapsa venitг asupra Sodomei, deєi este vrednic de o pedeapsг cu atвt mai cumplitг cu cвt nici cetгюenii oraєului nostru nu s-au оnюelepюit prin pгюania sodomenilor (Fac., 19, 1-28). Dar cu toate cг Sodoma strigг оntregii omeniri de douг mii de ani, prin оnfгюiєarea ei actualг, mai puternic decвt ar striga cu vocea, ca oamenii sг nu mai оndrгzneascг sгvвrєirea unui astfel de pгcat, totuєi nu numai cг n-au ajuns sг se lase de pгcat, ci, dimpotrivг, au ajuns sг-l sгvвrєeascг cu mai multг оndrгznealг, luвndu-se oarecum la luptг cu Dumnezeu єi dвndu-єi silinюa sг arate prin fapte cг vor sгvвrєi pгcatul cu atвt mai multг оnverєunare, cu cвt Dumnezeu оi va ameninюa mai mult.

Pentru ce, dar, nu cade peste noi foc din cer? Pentru ce, dar, nu vine peste cetгюenii oraєului nostru pedeapsa trimisг sodomenilor, o datг ce оndrгznesc sг sгvвrєeascг acelaєi pгcat? Pentru ce? Pentru cг оi aєteaptг un foc mai cumplit єi o pedeapsг fгrг de sfвrєit. Oamenii de dupг potop au sгvвrєit pгcate mai mari єi cu mult mai grele decвt cei de dinainte de potop; totuєi Dumnezeu n-a trimis peste lume un al doilea potop. Pentru ce n-a trimis Dumnezeu peste ei un al doilea potop? Pentru aceeaєi pricinг: ca sг-i pedepseascг mai cumplit. Pentru ce, dar, sodomenii au primit o atвt de mare pedeapsг pentru pгcatul lor sгvвrєit оntr-un timp cвnd nu erau nici tribunale, nici nu atвrna deasupra lor frica de conducгtori, nici nu erau pedepsele date de legi, nici nu era ceata profeюilor care sг le fi dat porunci cum sг-єi orвnduiascг viata, nici nu aєteptau pedepsele gheenei, nici nu aveau nгdejdea Оmpгrгюiei cerurilor, nici nu erau rгspвndite celelalte оnvгюгturi creєtine, nici nu se fгcuserг minunile care aveau puterea sг оnvie єi pietrele; pentru ce, dar, sodomenii, care nu s-au bucurat de nici unul dintre aceste daruri, au primit o atвt de mare pedeapsг pentru pгcatul lor, iar cetгюenii oraєului nostru, care au avut parte de toate aceste оnvгюгturi єi de toate aceste bunгtгюi, care trгiesc cu fricг din pricina pedepselor ce pot veni asupra lor atвt din partea tribunalelor omeneєti, cвt єi a celui dumnezeiesc, n-au primit оncг aceeaєi pedeapsг ca єi sodomenii, deєi sunt vrednici de o pedeapsг mai cumplitг tocmai pentru pricinile amintite mai sus? Nu este, oare, єi la mintea unui copil cг nu sunt pedepsiюi acum pentru cг sunt pгstraюi pentru o pedeapsг mai grea? Dacг noi ne mвniem єi ne supгrгm atвta din pricina acestui pгcat, oare Dumnezeu va suferi sг rгmвnг nepedepsite aceste grozave pгcate. El, Care are grijг de оntreg neamul omenesc. El, Care-Єi оntoarce faюa cu dezgust dinaintea pгcatului єi urгєte pгcatul? Nu se poate! Nu se poate asta! Va aduce negreєit peste ei mвna Sa cea puternicг, va aduce peste ei o pedeapsг cu neputinюг de suferit єi chinuri a cгror durere va fi atвt de cumplitг, оncвt suferinюele sodomenilor, оn comparaюie cu suferinюele lor, vor fi socotite neоnsemnate. Pe care barbari, pe care fiare єi animale nu i-au оntrecut ei prin aceastг оmpreunare neruєinatг? Unele animale au оn firea lor o puternicг dorinюг de оmpreunare єi o poftг fгrг hotar, care nu se deosebeєte оntru nimic de nebunie; totuєi, оn оnverєunarea lor dupг оmpreunare, nu cunosc aceastг dragoste pгcгtoasг a concetгюenilor noєtri; stau оnlгuntrul hotarelor firii; oricвt de mare ar fi clocotul patimii оn aceste necuvвntгtoare, legile firii nu sunt rгsturnate. Oamenii оnsг, aєa-zisele fiinюe cuvвntгtoare єi raюionale, care se bucurг de оnvгюгtura dumnezeiascг, oamenii, care poruncesc altora ce trebuie fгcut єi ce nu, oamenii, care au auzit cuvintele scrierilor descoperite de Dumnezeu, nu sгvвrєesc cu atвta uєurinюг єi libertate pгcatul cu femeile stricate pe cвt оl sгvвrєesc cu tinerii. Оndrгznesc totul єi sгvвrєesc acest pгcat cu atвta nebunie, ca єi cum n-ar mai fi oameni care sг-i vadг, ca єi cum n-ar mai fi purtarea de grijг a lui Dumnezeu care sг judece faptele lor, ci ca єi cum оntunericul ar fi cuprins totul єi n-ar mai fi nimeni care sг vadг faptele lor ruєinoase єi nici sг audг de ele. Pгrinюii copiilor care cad pradг acestei ocгri suferг totul оn tгcere; nu se оngroapг pe ei оnєiєi оmpreunг cu copiii lor, dar nici nu cautг sг gгseascг vreun leac оmpotriva acestui rгu. N-ar trebui, oare, sг-i ducг pe fiii lor departe de aceastг юarг, n-ar trebui sг-i ducг pe mare, pe insule, pe pгmвnt neumblat єi nelocuit de oameni, n-ar trebui sг facг tot ce le stг оn putinюг, sг sufere durerea despгrюirii numai ca sг nu se оntвmple aceste murdгrii єi ticгloєii єi sг scape pe copiii lor de aceastг boalг? Pгrinюii nu duc, oare, pe fiii lor din locurile molipsite de boalг єi din locurile ciumate, chiar dacг єederea lor оn acele locuri le aduce mult cвєtig, chiar dacг sunt foarte sгnгtoєi? De ce nu fac єi acum tot aєa? Dar nu, acum, cвnd o pierdere atвt de grozavг a cuprins totul, acum, nu numai cг ei оnєiєi ii tвrгsc spre aceastг prгpastie, dar єi prigonesc, ca pe niєte ciumaюi, pe cei care vor sг-i scape de pierzare. De cвte pedepse, de cвte trгsnete n-ar fi vrednici pгrinюii care оєi dau toatг silinюa sг curгюeascг graiul fiilor lor cu ajutorul оnюelepciunii scriitorilor profani, dar sufletul lor, оnnгmolit оn mocirla desfrвnгrii єi pe cale de a putrezi complet, nu numai cг оl trec cu vederea, ba оncг оl оmpiedicг, atunci cвnd vrea, sг iasг din mocirlг.” (Apologia vieюii monahale, 8, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 265-270)

DESFRВNAREA (naєterea ei)

 

„Unii spun cг pofta trupului se naєte din creier; alюii spun cг din coapse. Eu оnsг aє spune cг nu se naєte din altг parte decвt dintr-o voinюг desfrвnatг єi dintr-o minte nesupravegheatг. Dacг sufletul ne este curat, nu ne vatгmг deloc miєcгrile trupului”. (Omilii la Matei, omilia LXII, III, оn col. PSB, vol. 23, p. 721)

 

„Din aceastг boalг rea (vanitatea – n.n.) se nasc єi omoruri absurde, cгci pe cei mai mulюi i-a оmpins la preacurvie nu privirea, nici pofta de relaюie sexualг, ci dorinюa de a se mвndri spunвnd cu falг cг am amгgit pe cutare femeie. ” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XVII, p. 343)

 

„Vг rog, fugiюi de desfrвnare єi de mama acesteia – beюia!” (Omilii la Epistola cгtre Romani a Sfвntului Apostol Pavel, omilia XXIV, p. 454)

 

,,Curvia vine din dezmierdare єi necumpгtare.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XVII, p. 172)

 

,,… acest rгu (curvia – n.n.) tot de acolo se naєte, adicг din lгcomia pвntecelui.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXIII, p. 241)

 

„Boala aceasta nu vine de la frumuseюea trupului оndeobєte, sau de la frumuseюea feюei, ci numai de la un suflet trвndгvit єi rгtгcit.

De multe ori s-au vгzut bгrbaюi care, trecвnd cu vederea femei frumoase єi оncвntгtoare, s-au dat pe sine unor femei urвte єi spurcate. De unde se vгdeєte cг a se оndrгgosti de o femeie nu vine de la frumuseюea feюei sale, fiindcг dacг ar fi aєa, apoi asemenea femei ar fi robit pe cei cгzuюi mai оnainte de cele urвcioase.

Deci care este pricina? Cг dacг a dori nu vine de la frumuseюea feюei, apoi de unde оєi are оnceputul єi obвrєia? Poate cг de la dracul cel viclean? Desigur cг оєi are єi de acolo, оnsг nu aceasta este ceea ce se cautг, ci sг vedem de nu cumva єi noi suntem pricina. Nu numai de la draci vine cuiva aceasta, ci оm­preunг cu dвnєii vine mai оntвi de la noi. De nicгieri nu se naєte aceastг boalг cumplitг, fгrг numai de la obicei, de la graiuri linguєitoare, de la lene єi nelucrare, de la a nu avea nimic de fгcut.” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia VII, p. 84)

 

„Privirea curioasг este rгdгcina preacurviei.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Galateni, p. 112)