CLEVETIREA (urmгrile pierzгtoare ale clevetirii) 
";


Мы поможем в написании ваших работ!



ЗНАЕТЕ ЛИ ВЫ?

CLEVETIREA (urmгrile pierzгtoare ale clevetirii)



 

„Cвnd trвmbiюezi pгcatele fratelui, оl faci nu numai mai neruєinat єi mai trвndav de a se оntoarce la virtute, dar оi faci mai trвndavi єi pe cei care te aud єi-i оmpingi spre nebuneascг mвndrie. Nu numai atвt! Mai faci sг fie hulit єi Dumnezeu! Єi єtie toatг lumea cвtг pedeapsг vine peste cei care ajung altora pricinг de poticnire”. (Omilii la Facere, omilia XXIX, IV, оn col. PSB, vol. 21, p. 370)

 

„Dacг-i bвrfeєti pe alюii, iute vei cгdea єi tu оn aceleaєi curse.” (Comentariile sau explicarea Epistolei cгtre Tit, omilia V, оn vol. Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei…, p. 176)

 

„Bвrfitorul, mai оntвi pe dвnsul se necinsteєte єi dupг aceea necinsteєte pe cel duєmгnit, sau cг poate nici n-a putut sг-l necinsteascг, єi pe cвnd acela pleacг urвt єi dispreюuit de toюi, acesta este оncг mai mult iubit.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia I, p. 55)

 

„Cгci cel clevetit nu a fost vгtгmat cu nimic. Ci cele grгite despre el de vor fi minciuni, platг va lua, iar de vor fi adevгrate, nici aєa nu pгtimeєte nici o vгtгmare de la grгirea ta de rгu. Cгci Judecгtorul nu va hotгrо pentru el luвndu-se dupг ocara ta. Єi ca sг zic ceva mai minunat, de va suferi cu bucurie hula, mare folos va dobвndi, precum a dobвndit vameєul. Iar cel ce grгieєte de rгu, deєi mincinoase sau adevгrate de vor fi cele grгite de el, foarte mult se va pгgubi. Єi nu mai este trebuinюг de a dovedi aceasta. Єi cum cг deєi va grгi lucruri adevгrate, mai grea оєi face lui judecata, arгtat este tuturor, cгci оn loc sг acopere nevoile єi pгcatele aproapelui le descoperг єi le publicг la toюi, fгcвndu-se pricinuitor de sminteli. Єi dacг cineva va sminti numai pe unul va lua pedeapsг mare, atunci cel ce sminteєte mulюi cu vestea cea rea, cвtг pedeapsг nu va suferi? Fariseul nu minюea, ci grгia adevгrul, numind pгcгtos pe vameє, dar оnsг a fost pedepsit.” (Cuvвnt la neluminarea scripturii celei vechi, la iubirea de oameni a lui Dumnezeu єi cum cг nu se cuvine a ne оnvinui unii pe alюii, оn vol. Din ospгюul stгpвnului, pp. 103-104)

 

,,Cгci tu, prin clevetirea aproapelui tгu, ai fгcut mai rгu pe cel ce te-a ascultat; de este el un pгcгtos, acum va fi mai оndrгzneю, cгci cunoaєte un tovarгє al pгcatului sгu; de este el un drept, acum uєor se va amгgi оntru mвndrie єi prin pгcatul altora va fi оmpins a cugeta lucruri оnalte despre sine. Tu eєti vinovat оncг єi prin aceea cг numele lui Dumnezeu se huleєte; cгci precum prin vederea faptelor celor bune numele lui Dumnezeu se cinsteєte, aєa prin descoperirea pгcatelor El se defaimг єi se necinsteєte. Pe lвngг aceasta, pe omul pe care оl defaimi, prin defгimarea ta l-ai fгcut mai fгrг de ruєine єi totodatг mai оnvrгjmгєit asupra ta. Sг nu-mi zicг nimeni cг numai cвnd ar vorbi cineva neadevгrul despre aproapele sгu, atunci l-ar defгima, iarг nu cвnd vorbeєte adevгrul. Nu, nu este aєa; cгci єi aceea este o cгlcare de lege, cвnd cineva vorbeєte asupra aproapelui ceva de rгu, care este adevгrat. Fгrг оndoialг єi fariseul acela numai adevгr a vorbit despre vameєul, єi totuєi aceasta nu i-a ajutat, iar toate faptele lui cele bune au fost zadarnice.” (Cuvвnt la Duminica a patra a Sfвntului єi Marelui Post, оn vol. Omilii la Postul Mare…, pp. 85-86)

CLEVETIREA (remedii)

 

„Dacг avem o viaюг mai strгlucitoare decвt soarele, poate sг ne vorbeascг de rгu oricine pofteєte; cг nu ne оntristгm cвnd suntem vorbiюi de rгu, ci cвnd pe bunг dreptate suntem vorbiюi de rгu. Dacг suntem pгcгtoєi, suntem cei mai ticгloєi oameni, chiar dacг nimeni nu ne vorbeєte de rгu; dar dacг suntem virtuoєi suntem cei mai de invidiat, chiar dacг оntreaga lume ne-ar vorbi de rгu; єi vom atrage spre noi pe toюi cei care vor sг se mвntuiascг, cг aceєtia nu se vor uita la defгimarea celor rгi, ci la virtutea vieюii noastre. De-ar fi cu zecile de mii mai bвrfitori decвt glasul oricгrei trвmbiюe, iar viaюa noastrг curatг mai luminoasг chiar decвt lumina”. (Omilii la Matei, omilia XV, VIII, оn col. PSB, vol. 23, pp. 188-189)

 

„… dacг suntem curaюi єi fгcгtori de pace, dacг nu rгspundem cu ocгri cвnd suntem vorbiюi de rгu, ci chiar ne bucurгm, ei bine atunci, ca єi cum am face minuni, vom atrage spre noi pe toюi cei ce ne vгd. Toюi vor veni cu drag la noi, de-ar fi fiare, demoni, orice. Dacг totuєi ar fi unii care sг te vorbeascг de rгu, deloc sг nu te tulburi, chiar de-ai vedea cг te ocгrгsc оn piaюa publicг. Nu te tulbura, cerceteazг-le conєtiinюa єi vei vedea cг, оn adвncul sufletului lor te aplaudг, te admirг єi-юi оmpletesc nenumгrate laude. Gвndeєte-te cвt de mult lгuda Nabucodonosor pe tinerii din cuptorul cel de foc, deєi le era duєman єi potrivnic; da, cвnd a vгzut cг tinerii rгmвn cu fruntea sus єi neоnduplecaюi, оi laudг єi-i оncununeazг, nu pentru altг pricinг, ci pentru cг n-au ascultat de el єi au ascultat de legea lui Dumnezeu (Dan. 3, 28-29)”. (Omilii la Matei, omilia XV, VIII, оn col. PSB, vol. 23, p. 189)

 

„Lumineazг, dar, lumea cu viaюa ta єi nu te sinchisi de cei ce te vorbesc de rгu! Nu-i cu putinюг, da, nu-i cu putinюг sг nu aibг mulюi duєmani omul care sгvвrєeєte virtutea! Dar asta nu-l supгrг pe omul virtuos; cг unele ca acestea оl fac єi mai strгlucit.

Gвndindu-ne, dar, la toate acestea, sг urmгrim un singur lucru: sг ne chivernisim cu toatг grija viaюa noastrг. Fгcвnd aєa, vom duce єi pe cei ce stau оn оntuneric la viaюa cea de dincolo. Atвt de mare este puterea acestei lumini cг. Nu lumineazг numai aici pe pгmвnt, ci єi dincolo, оnsoюind pe cei ce o urmeazг. Cвnd oamenii vor vedea cг dispreюuim toate cele din lume єi ne pregгtim pentru viaюa viitoare, faptele noastre оi vor convinge оnaintea cuvвntului nostru”. (Omilii la Matei, omilia XV, IX, оn col. PSB, vol. 23, p. 189)

 

„Sг nu facem rгu semenului nostru nici cu cuvвntul, nici cu fapta. Hristos n-a spus: Dacг-l vei vorbi de rгu єi-l vei duce оn fata judecгюii, ci atвt: Dacг-l vei vorbi de rгu sau chiar оn tine оnsuюi, єi atunci vei primi cea mai cumplitг pedeapsг. Chiar dacг este adevгrat ceea ce spui, chiar dacг le spui fiind convins de adevгrul spuselor tale, єi atunci vei fi pedepsit! Dumnezeu te va pedepsi nu pentru cele sгvвrєite de cel grгit de rгu, ci pentru cele ce tu le-ai grгit despre el! Cг cu cuvintele tale te vei osвndi, a spus Hristos. N-ai auzit cг єi fariseul, cвnd a vorbit de rгu pe vameє, a spus adevгrul, a vorbit de pгcate cunoscute de toatг lumea, n-a dat la ivealг pгcatele tгinuite ale vameєului єi totuєi a primit cea mai mare pedeapsг? Dacг nu trebuie sг judecгm єi sг osвndim pгcatele altora, pe care le єtie toatг lumea, cu mult mai mult pгcatele de care nu suntem siguri”. (Omilii la Matei, omilia XLII, III, оn col. PSB, vol. 23, p. 504)

 

„Dar poate voieєti a-юi rгzbuna asupra aceluia? Apoi iatг cum a poruncit Pavel a ne rгzbuna asupra celor ce ne-au supгrat: De flгmвnzeєte vrгjmaєul tгu, dг-i lui pвine, de оnseteazг, adapг-l pe el (Rom. 12, 20). Єi dacг nu faci aєa, ci numai cвt оi оntinzi curse, apoi atunci singur оюi оmpingi suliюa оn tine. Pentru orice ar vorbi acela de rгu, tu rгsplгteєte-l cu laude, cгci aєa vei putea sг-юi rгzbuni єi asupra lui, оn acelaєi timp єi pe tine te vei scгpa de multe bгnuieli. Cel ce se supгrг cвnd aude vorbindu-se rгu de dвnsul, pare cг suferг aceasta de la cugetul sгu care-l mustrг, pe cвnd cel ce rвde de cele vorbite, prin aceasta dг cea mai maree dovadг cг el nimic rгu nu cunoaєte оntr-оnsul. Deci fiindcг prin aceasta tu nu foloseєti nici pe cel ce te aude, nici pe tine, єi nici pe cel defгimat de tine, єi singur оюi оmpingi suliюa оn tine, apoi mгcar prin aceasta fг-te mai оnюelept. Ar fi trebuit, fireєte, ca sг te оncredinюezi de la Оmpгrгюia Cerurilor єi de la poruncile lui Dumnezeu, оnsг fiindcг stai cu nepгsare, єi muєti ca o fiarг sгlbaticг, cel puюin de aici te оnvaюг, ca astfel cuminюit fiind prin aceste cuvinte, sг poюi a-юi rвndui viaюa numai dupг poruncile lui Dumnezeu, єi astfel fгcвndu-se mai presus de orice patimг, omeneascг, se оnvredniceєti de bunгtгюile cele cereєti.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XLIV, p. 476)

 

„Ai auzit un om lгudat fie de bгrbaюi, fie de femei? Alгturг-te єi tu la acele laude, cгci cu chipul acesta єi pe tine te vei lгuda. Iar dacг tu poate ai voit sг dobori lauda aceea, apoi mai оnainte de toate te-ai grгit pe tine de rгu, cгpгtвnd ascultгtorii pгrere rea despre tine, оn acelaєi timp єi pe acela l-ai ridicat оncг mai mult. Cвnd auzi cг-l laudг, fг-te єi tu tovarгє al acelor laude: dacг nu cu viaюa єi cu faptele, cel puюin sг te bucuri de binele aceluia. L-a lгudat cutare? Laudг-l єi tu, єi tot astfel te va lгuda єi pe tine acesta, ca bun єi blвnd. Sг nu te temi cг cu laudele altuia vei оn­josi pe ale tale - cгci aceasta se оntвmplг numai cu prihгnirile. Cг iubitor de prigonire este neamul nostru omenesc, єi cвnd te aude cineva defгimвnd pe un altul, el tocmai cг оntinde laudele єi mai mult, voind prin aceasta a te lovi; iar pe cel ce defгima оl grгieєte de rгu atвt el оntru sine, cвt єi cгtre alюii.

Ai vгzut la cвte rele ne facem noi оnєine pricina relelor? Cum pierdem єi оmprгєtiem turma?” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XXVII, p. 244)

 

„Cвnd ai voi sг grгieєti de rгu pe cineva, fiind tu cu purtгri bune, mai оntвi gвndeєte-te la viaюa ta cea de dinainte, precum єi la nesiguranюa viitorului, єi opreєte-юi furia. Chiar dacг din anii cei dintвi ai copilгriei vei fi vieюuit оn fapte bune, totuєi pe viitor ai putea face multe pгcate. Iar dacг poate nu vei avea, dupг cum crezi, gвndeєte-te cг aceasta nu va fi din propria virtute, ci prin harul lui Dumnezeu, cгi, dacг nu i-ar fi chemat pe strгmoєii tгi la credinюг, єi tu ai fi acum necredincios.” (Comentariile sau explicarea Epistolei cгtre Tit, omilia V, оn vol. Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei…, p. 176)

 

„Sг punem dar uєг єi zгvor gurii, cгci de la flecгreli izvorгsc mii de rele, precum case stricate, prietenii rupte єi alte mii de pгcate. Nu cerceta deci pe aproapele tгu, omule! Dar poate cг eєti guraliv, poate cг ai acest cusur? Ei! Atunci vorbeєte de cele ale tale lui Dumnezeu cвt de mult, єi atunci cusurul tгu nu se va mai numi cusur, ci o calitate bunг. Vorbeєte de cele ale tale cгtre prieteni, cгtre cei mai buni prieteni ai tгi, zic: cгtre cei buni єi drepюi, єi aceєtia se vor ruga lui Dumnezeu pentru iertarea pгcatelor tale. Dacг tu spui de cele ale altora, nu te foloseєti cu nimic, nu cвєtigi nimic, ci оncг pierzi.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia XXI, p. 264)

 

„Cгci ce iertare vom оndrгzni sг nгdгjduim єi ce rгsplatг, dacг noi cercetгm cu atвta curiozitatea greєelile altuia, cвnd noi nu ne gвndim la ale noastre?” (Primele patru omilii despre statui, omilia a III-a, p. 63)

 

„Te sfгtuiesc mai ales sг nu suferi ca cineva sг cleveteascг оnaintea ta; єi dacг cвteodatг primeєti oarecare cuvinte clevetitoare, оnghite-le, ucide-le, dг-le uitгrii, pentru a fi asemenea acelora care nu le-au auzit єi de a petrece astfel viaюa fгrг tulburare єi fгrг neliniєte. Dacг vorbitorii de rгu єtiu cг tu оi condamni mai mult decвt victimele lor, vor pierde obiceiul lor rгu, se vor оndrepta, ei оюi vor mulюumi, te vor primi ca mвntuitor єi binefгcгtor: cгci, dupг cum a vorbi de bine pe cineva, a-l lгuda, este o probг de prietenie, a vorbi de rгu, a calomnia, este un izvor de duєmгnie, de urг єi obiectul discordiei. Noi avem atвt de puюinг pazг pentru greєelile noastre, pentru cг suntem preocupaюi fгrг оncetare a cгuta pe ale altora; cгci vorbitorul de rгu, care totdeauna pвndeєte nгravurile aproapelui, nu are timp de a se gвndi la ale sale, pentru cг cheltuieєte toatг silinюa sa pentru aceastг curiozitate deєartг єi la el domneєte neregula. Sг ne ajungг a face oarecare оnaintгri оntrebuinювnd timpul ce avem liber pentru cercetarea propriilor noastre pгcate! Dar dacг tu nu te gвndeєti decвt la pгcatele aproapelui, cвnd vei putea sг te gвndeєti la ale tale? Sг fugim, dar, de clevetire, cгci aceasta e prгpastia оn fundul cгreia diavolul ne оntinde cursele sale. El voieєte sг ne facг nepгsгtori, ca sг оncarce mai mult conєtiinюa noastrг єi sг ne atragг оn acest urвt obicei; єi nu numai cг nu ne dгm seama de cuvintele rele spuse de noi, dar mгrim greєelile noastre, lipsindu-ne de orice iertare, cгci cel care cerceteazг cu rгutate faptele altuia, acela nu va dobвndi iertare pentru ale sale.” (Primele patru omilii despre statui, omilia a III-a, pp. 63-64)

 

„Dar tocmai aceasta este pricina tuturor relelor, cг noi cгlcгrile de lege ale altora le urmгrim cu cea mai mare amгnunюime, iar pe ale noastre le trecem cu vederea cu un pogorгmвnt foarte mare. Єi totuєi noi trebuie sг urmгm dimpotrivг. Noi pururea trebuie sг юinem оn minte pгcatele noastre, iar nelegiuirile altora niciodatг sг nu le pomenim.” (Cuvвnt la Duminica a 5-a dupг cincizecime, оn vol. Predici la duminici єi sгrbгtori…, p. 79)

 

,,Dar poate tu voieєti sг оmbunгtгюeєti pe fratele tгu, vгzвndu-i pгcatele lui. Iatг, dacг tu voieєti aceasta, atunci plвnge, cere de la Dumnezeu ajutorul lui, ia pe fratele tгu la o parte, sfгtuieєte-l оndeosebi, povгюuieєte-l, mвngвie-l. aratг pгcгtosului cг tu оl iubeєti, dovedeєte-i cг numai din оngrijire pentru dвnsul єi pentru cг voieєti binele lui, iarг nu spre a-l ruєina, pomeneєti pгcatele lui. Aratг-i cea mai mare dragoste єi prietenie, fгrг sг te ruєinezi a face toate, dacг юinta ta este de a-l face mai bun. Aєa fac adeseori doctorii, care mгgulesc pe bolnavii cei nesupuєi, spre a-i оndemna sг primeascг doctoriile cele vindecгtoare. Fг єi tu aєa єi aratг preotului rгnile aproapelui tгu. Aceasta оnseamnг a te оngriji de dвnsul єi a te interesa de оmbunгtгюirea lui.

Dar sfгtuirea mea nu priveєte numai pe aceia care vorbesc rгu de alюii, ci єi pe aceia care aud niєte asemenea vorbe. Pe aceєtia din urmг оi sfгtuiesc eu aє astupa urechile єi a urma psalmistului, care zice: Urвt-am pe cel ce grгieєte rгu оn ascuns despre aproapele sгu (Ps., 100, 5). Voieєte cineva sг-юi spunг ceva despre altul, zi-i: dacг voieєti sг lauzi pe cineva cu bucurie, voi pleca urechea mea. Iarг de voieєti sг vorbeєti rгu despre cineva, eu voi astupa urechile mele la vorbele tale. Cгci ce-mi va folosi mie a afla cг acesta sau acela este un pгcгtos? Mai zi defгimгtorului: Pentru noi оnєine trebuie sг ne оngrijim, cum am putea sг dгm seamг de pгcatele noastre єi sг оntoarce grija la cercetarea propriei noastre vieюi. Cгci cu ce ne-am putea noi dezvinovгюi єi afla iertare, cвnd noi nu ne оngrijim de treburile noastre proprii, dar ne ocupгm aєa de mult cu cele strгine? Este necuviincios cвnd cineva trece pe lвngг o casг, a se uita оnгuntru cu curiozitate, iscodind ce se face acolo. Dar оncг mai necuviincios єi mai nemoral este a iscodi viaюa єi purtarea altor oameni.” (Cuvвnt la Duminica a patra a Sfвntului єi Marelui Post, оn vol. Omilii la Postul Mare…, pp. 86-87)

 

,,… оnainte de toate, trebuie sг te fereєti a asculta pe cel ce vorbeєte rгu de aproapele tгu. Iarг dacг ai auzit ceva asemenea, оngroap-o, omoar-o оn tine, dг-o uitгrii, ca sг fie ca єi cum nu ai fi auzit-o. atunci vei putea sг petreci o viaюг liniєtitг, paєnicг. Dacг defгimгtorii vor vedea cг dispreюul nostru оi ajunge mai degrabг pe dвnєii decвt pe cei defгimaюi, atunci ei curвnd se vor lгsa de obiceiul lor cel rгu, iar pe viitor vor grгi bine despre aproapele; iarг despre noi vor spune cu laudг cг suntem mвntuitorii єi binefгcгtorii lor.” (Cuvвnt la Duminica a patra a Sfвntului єi Marelui Post, оn vol. Omilii la Postul Mare…, p. 88)

 

„Vorbirea de rгu sau osвndirea este o altг patimг оnfricoєгtoare. Celui care vrea sг-юi vorbeascг despre alюii sг-i spui: Dacг vrei sг lauzi pe cineva, оmi voi deschide urechile. Оnsг dacг vrei sг-l vorbeєti de rгu, mi le оnchid. Primesc doar parfumuri єi miresme, nu duhori єi mizerie. Ce voi cвєtiga dacг aflu cum cutare este rгu? Dimpotrivг, mг voi vгtгma nespus. Sг ne uitгm la ale noastre, sг ne interesгm de pгcatele єi greєelile fгcute de noi.Ce rгspuns vom da lui Dumnezeu єi ce milostenie Оi vom cere, atвta vreme cвt ne preocupгm plini de curiozitate cu lucruri strгine, iar la ale noastre nici nu ne gвndim? Sг arгtгm interes єi grijг pentru viaюa noastrг. Preocuparea cu vieюile altora dovedeєte josnicie єi necuviinюг. E ca єi cum am trece prin faюa unei case strгine єi am privi indiscret оnlгuntru, ca sг vedem ce fac stгpвnii casei.

Dacг vezi cum un om stг оntr-o baltг cu murdгrie єi mestecг оn ea umplвnd astfel aerul cu duhoare, nu-i vei face observaюie? Ei, aєa sг faci єi cu cei care оi osвndesc sau bвrfesc pe alюii. Єi sг te gвndeєti cг mizeria din baltг nu loveєte atвt de mult оn nas, cвt loveєte оn suflet povestirile murdare despre viaюa altora.

Fii cu luare-aminte, deci, la cuvintele tale! Nu vorbi de rгu, ca sг nu te pвngгreєti. Nu mesteca оn balta cu murdгrii; fг cununi din trandafiri, toporaєi єi alte flori. Nu bгga оn gurг bгlegar; gustг din licoarea dulce a florilor, ca albina, єi fг miere din ea. Sг fii cu toюi politicos, dulce la vorbг, blвnd, primitor. despre nici un om sг nu-юi scape vreun cuvвnt urвt. Оn felul acesta toюi te vor iubi. Dar єi оn ziua Judecгюii Domnul te va afla curat єi nepгtat. Cгci dacг vom da socotealг pentru orice cuvвnt de prisos, cu atвt mai mult vom rгspunde pentru vorbele noastre urвte.” (Din vol. Problemele vieюii, pp. 43-44)

 

„V-am оnvгюat cг nu se cuvine a vorbi de rгu unul pe altul, єi v-am dat voie la o vorbire de rгu fгrг primejdie, adicг v-am sfгtuit sг vorbiюi de rгu pгcatele voastre, iar nu sг iscodiюi cele strгine. Єi v-am adus оn faюг pe sfinюi, care se prihгneau pe ei оnєiєi, iar nu pe ceilalюi.” (Cuvвnt cгtre cei ce cred cг diavolii ocвrmuiesc cele omeneєti єi se necгjesc pentru pedepsele lui Dumnezeu, єi se smintesc pentru оndestulгrile celor rгi єi pentru suferinюele celor drepюi, оn vol. Din ospгюul stгpвnului, p. 10)

 

„Voieєti sг prihгneєti? Оюi voi da юie materie folositoare. Voieєti sг grгieєti de rгu? Grгieєte de rгu pгcatele tale. Cгci zice: Spune tu оntвi pгcatele tale ca sг te оndreptezi (Is., 43, 26). Ai vгzut grгire de rгu оndreptгюitг, care aduce laudг єi cununг? Єi iarгєi: Dreptul singur este pвrвєul sгu de la оntвiul cuvвnt (Pilde 18, 17). Al sгu, nu al altuia. De te vei face pвrвє єi grгitor de rгu al altuia, te vei pedepsi, iar de te vei face al tгu, te vei оncununa. Єi ca sг cunoєti ce lucru mare єi bun este a-єi prihгni cineva greєelile sale, auzi cг dreptul singur este pвrвєul sгu de la оntвiul cuvвnt. Dar dacг este drept, cum este єi pвrвє? Єi de este pвrвє, cum este drept? Dreptul nu este vinovat pвrii єi grгirii de rгu, dar s-a zis aєa ca sг єtii cг, dacг cineva va fi pгcгtos, dar se va pвrо єi-єi va prihгni pгcatele sale, se face drept prin оnvinuirea sa. Dar ce оnseamnг de la оntвiul cuvвnt? Ia aminte cu dinadinsul. La tribunale judecata se face оn douг pгrюi, fiindcг unii trag la judecatг pe alюii, iar alюii singuri se trag; unii pвrгsc, alюii se pвrгsc; unii sunt vinovaюi, iar alюii nevinovaюi. Єi оn partea cea dintвi a judecгюii dг cuvвntul celui ce pвrгєte, celui ce este nevinovat. Dar aici este invers, tu cel ce eєti vinovat rгpeєte mai оntвi cuvвntul, ca sг te faci vinovat. Nu aєtepta pe pвrвєul tгu, dacг eєti dintre cei vinovaюi. Ci mai оnainte de a auzi de la acela pвra, prihгneєte tu cele greєite de tine.”(Cuvвnt la neluminarea scripturii celei vechi, la iubirea de oameni a lui Dumnezeu єi cum cг nu se cuvine a ne оnvinui unii pe alюii, оn vol. Din ospгюul stгpвnului, pp. 98-99)

 

„Sг fugim de boala aceasta cu multг luare aminte. Iar rгutгюile altora sг le acoperim єi sг nu le vгdim, ci sг sfгtuim pe cei ce greєesc, precum zice Domnul: De-юi va greєi юie fratele tгu, mergi de-l mustrг pe el оntre tine єi el singur (Mt., 18, 15), cгci mustrгrile care se fac aєa mai lesne aduc vindecarea. Sг nu muєcгm sau sг descoperim rгnile cele strгine, asemгnвndu-ne muєtelor, ci sг urmгm albinelor. Muєtele se pun pe rгni єi muєcг, iar albinele zboarг peste flori. De aceea acestea оntocmesc faguri, iar acelea aduc boli trupurilor pe care stau. Acelea aduc dezgust, iar acestea sunt plгcute єi lгudate. Deci єi noi sг facem ca sufletul nostru sг zboare оn livada faptelor celor bune ale sfinюilor єi adeseori sг sorbim buna mireasmг a isprгvilor lor, iar rгnile celor de aproape sг nu le dezvelim. Єi de vom vedea pe vreunii vorbind de rгu, sг le astupгm gurile, punвndu-le оnainte frica osвndei єi aducвndu-le aminte cг toюi suntem fraюi. Iar dacг nu vor lua aminte la nici una din acestea, sг-i socotim ca niєte muєte, ca mгcar aceastг ocarг sг-i depгrteze de la cugetarea cea rea, ca izbгvindu-se astfel de aceastг оndeletnicire deєartг, toatг osвrdia lor s-o cheltuiascг la cercetarea rгutгюii lor. Fгcвnd aєa, єi cei cгzuюi se vor scula, єi cei ce cugetг adeseori la rгutгюi se vor lepгda de ele cu lesnire, оmpiedicвndu-i pomenirea celor greєite ale altora.” (Cuvвnt la neluminarea scripturii celei vechi, la iubirea de oameni a lui Dumnezeu єi cum cг nu se cuvine a ne оnvinui unii pe alюii, оn vol. Din ospгюul stгpвnului, pp. 104-105)

 

„Nu zice rгu de altul niciodatг, ca sг nu te pвngгreєti pe tine єi sг-юi dai sufletul muncii, nici sг amesteci balegг cu tinг ca sг faci cгrгmizi, ci оmpleteєte cununi de garoafe єi de alte flori mirositoare, nici nu scoate balegг din gura ta, ca gвndacii, cг cei ce batjocoresc єi necinstesc pe alюii, оntвi ei dobвndesc оmpuюiciunea єi putoarea. Drept aceea, pe cel ce este batjocoritor єi grгitor de cuvinte оmpuюite toюi оl urгsc, toюi se scвrbesc de el ca de gвndaci єi ca de niєte lipitori ce se hrгnesc оn gunoi.” (Din vol. Mгrgгritarele Sfвntului Ioan Gurг de Aur, p. 52)

COMPГTIMIREA

 

„Cгrei mame i se sfвєie atвta inima, cвnd copilul ei e cuprins de friguri єi zace la pat, ca inima acestui fericit apostol Pavel? Se оmbolnгvea pentru bolnavii din fiecare loc din lume єi-i ardea inima de durere pentru cei ce se poticneau. Uitг-mi-te ce cuvinte foloseєte! N-a spus: Cine se poticneєte єi eu sг nu mг оntristez, ci: sг nu mг ard. Prin acest cuvвnt ne aratг tгria durerii; aproape cг se aratг pe el оnsuєi cuprins de flгcгri, arzвnd pe dinгuntru pentru cei care cad pradг poticnirilor”. (Omilii la Facere, omilia XI, VII, оn col. PSB, vol. 21, p. 136)

 

„Astfel trebuie, deci, sг fim faюг de aproapele, astfel sг plвngem єi sг ne оntristгm. Astfel de lacrimi sunt pline de o fericire nespusг iar o asemenea plвngere dг naєtere la o negrгitг bucurie. Chiar dacг nu vom folosi cu nimic pe cei оntristaюi, ne vom folosi totuєi pe noi оnєine. Cel care se оntristeazг atвt de mult єi оn aєa mгsurг pentru cei strгini, cu atвt mai mult se va оntrista pentru ale sale proprii. Cel care lгcrimeazг pentru greєelile altora, desigur cг nici pe ale sale nu le va trece cu vederea fгrг sг lгcrimeze, ba chiar unul ca acesta nici nu va greєi atвt de repede.” (Omilii la Epistola cгtre Filipeni, omilia a XVI-a, pp. 282-283)

 

„Cгci a compгtimi cu cei ce sunt оn nenorociri, aceasta ne dг multг оndrгznealг faюг de Dumnezeu. Gвndeєte-te la cele ce Scriptura filosofeazг despre Iov, ascultг-l apoi єi pe Pavel, care spune: Plвngeюi cu cei ce plвng (…) lгsaюi-vг duєi spre cele smerite (Romani 12, 15, 16), fiindcг оmpгrtгєirea de nenorocirile celor оntristaюi obiєnuieєte a uєura greutatea cea mare a tristeюii. Precum se оntвmplг єi cu greutatea, cг dacг cineva susюine, uєureazг povara celui ce o duce, tot aєa єi cu celelalte toate.” (Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei, omilia I, оn vol. Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei…, p. 15)

 

„Cel ce pгtimeєte pentru altul, nu numai pe acela оl foloseєte, dar chiar єi el devine mai strгlucit єi mai desгvвrєit.” (Comentariile sau Explicarea Epistolei cгtre Evrei, omilia IV, p. 90)

 

„Nimic nu bucurг pe Dumnezeu mai mult decвt sг suferim cu multг rвvnг pentru mгdularele noastre[168].” (Predicile despre statui, Partea a II-a, predica a XVII-a, pp. 136-137)

COMPORTAMENTUL

 

„Prin miєcгrile trupului tгu sг predici filosofia cea dinlгuntrul tгu. Оmbrгcгmintea bгrbatului, rвsul dinюilor єi cгlcгtura pasului vestesc cele din sufletul lui (Оnю. Sir., 19, 27). ” (Omilie la Mucenici, оn vol. Predici la sгrbгtori оmpгrгteєti єi cuvвntгri de laudг la sfinюi, p. 475)

 

,,Faюг de cei mai tari єi mai puternici ne purtгm cu multг blвndeюe, chiar dacг ne fac rгu, chiar dacг ne ocгrгsc, pentru cг le єtim de fricг; pe cei de o seamг cu noi єi mai mici decвt noi оnsг оi urвm єi-i duєmгnim, chiar dacг nu ne-au supгrat cu nimic. Acest lucru n-are altг explicaюie decвt cг ne temem mai mult de oameni decвt de Hristos.” (Despre cгinюг (I), 2, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, p. 60)

 

,,Єi fiecare lucru fгcut de noi sг fie cu multг bunг cuviinюг. Cгci zice: оmbrгcгmintea [169] bгrbatului єi rвsul dinюilor єi umbletul piciorului aratг cine este (Is. Sir., 19, 27). Cгci icoana stгrii sufleteєti este privirea seninг a ochilor[170] єi miєcarea mгdularelor aratг оn special frumuseюea ei. Iar dacг ne plimbгm prin centru, mersul nostru sг fie atвt de liniєtit єi aєezat оncвt sг-i uimeascг pe cei cu care ne оntвlnim. Dar nici ochii sг nu fie curioєi, nici picioarele sг nu pгєeascг cu neorвnduialг, iar limba sг grгiascг cu pace єi blвndeюe. Оntr-un cuvвnt, toate cele din afarг sг exprime frumuseюea lгuntricг a sufletului. Sг trгim de acum schimbat єi neobiєnuit, fiindcг noi єi neobiєnuite sunt cele ce s-au оntвmplat cu noi, dupг cum єi fericitul Pavel aratг, zicвnd: Dacг cineva este оn Hristos, este zidire nouг.

Єi ca sг vezi cг noi єi minunate sunt cele dгruite nouг, iatг: cei ce mai оnainte eram mai lipsiюi de preю decвt lutul єi югrвna, curгюiюi fiind, am devenit mai strгlucitori decвt aurul єi am cвєtigat cerul оn locul pгmвntului. De aceea єi toate cele dгruite nouг sunt duhovniceєti. Cгci єi haina noastrг este duhovniceascг, єi hrana, єi bгutura. Ar mai trebui ca єi faptele єi orice оndeletnicire sг fie duhovniceєti. Cгci acestea sunt roada Duhului, dupг cum єi Pavel zice: Iar roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, оndelunga-rгbdare, facerea de bine, bunгtatea, credinюa, blвndeюea, оnfrвnarea. Оmpotriva unora ca acestea nu este lege. (Gal., 5, 22-23). Єi bine a zis ceea ce a zis. Cгci mai presus de lege sunt cei ce practicг virtutea єi ei nu se supun legii: nu pentru cel drept s-a pus legea (I Tim., 1, 9).” (Cateheza aceluiaєi cгtre neofiюi єi tвlcuire la cuvвntul Apostolului cг,,dacг cineva e оn Hristos este zidire nouг. Cele vechi au trecut, iatг, toate sunt noi” (I Cor., 5, 17), оn vol. Cateheze baptismale, pp. 78-79)

COMUNIUNEA

 

„Bunul Dumnezeu a rвnduit aєa, ca toюi oamenii sг trгiascг la un loc, drepюii amestecaюi cu rгii, pentru ca sг se curme єi rгutatea celor rгi єi sг strгluceascг єi mai mult virtutea celor buni єi pentru ca aceia care sunt rгi, dacг ar voi, sг aibг mare cвєtig din traiul la un loc cu drepюii”. (Omilii la Facere, omilia XXII, I, оn col. PSB, vol. 21, p. 258)

COMUNIUNEA (comunicarea єi comuniunea)

„Cг dacг atunci cвnd avem trebuinюг unii de alюii, єi оncг nevoia nici aєa nu ne adunг pe noi оn prietenie, dar dacг am fi nelipsiюi de nimic єi nu am avea trebuinюг unul de altul, oare nu am fi fiare sгlbatice?

Deci Dumnezeu ne-a rвnduit a fi оn legгturг unul cu altul prin trebuinюele ce le avem єi оn fiecare zi ne atingem unul de altul. Єi dacг ne-ar fi luat acest frвu, oare cine atunci ar mai fi cгutat dragostea єi prietenia aproapelui sгu?” (Tвlcuiri la Epistola a doua cгtre Corinteni, omilia XVII, p. 164)



Поделиться:


Последнее изменение этой страницы: 2017-01-26; просмотров: 158; Нарушение авторского права страницы; Мы поможем в написании вашей работы!

infopedia.su Все материалы представленные на сайте исключительно с целью ознакомления читателями и не преследуют коммерческих целей или нарушение авторских прав. Обратная связь - 34.238.143.70 (0.019 с.)