CITIREA (cгrюilor sfinte - folosul)

 

„… vom putea, chiar stвnd acasг, єi dupг masг єi оnainte de masг, sг luгm оn mвnг cгrюile dumnezeieєti ca sг scoatem din ele folos єi sг dгm sufletului hranг duhovniceascг. Dupг cum trupul are nevoie de hranг, tot aєa єi sufletul are nevoie de hranг duhovniceascг єi de zilnicг reоmprospгtare a cuvintelor dumnezeieєti, pentru ca оntгrindu-se sг poatг rezista rгzvrгtirilor trupului єi vrгjmaєului, care se nгpusteєte necontenit asupra noastrг, ca sг ne robeascг sufletul. De aceea єi fericitul profet David a numit fericit pe acela care cugetг la legea Domnului ziua єi noaptea (Ps., 1, 2); iar fericitul Moise, оnvгювnd pe poporul iudeu, оl dгscгlea, zicвnd: Єi cвnd mгnвnci єi cвnd bei єi cвnd te saturi, adu-юi aminte de Dumnezeul tгu! (Deut., 8, 10)” (Omilii la Facere, omilia X, VIII, оn col. PSB, vol. 21, p. 126)

 

„De ne оntгrim aєa оn fiecare zi єi prin citirea dumnezeieєtilor cгrюi єi prin ascultarea predicilor єi prin convorbiri duhovniceєti, vom putea fi єi noi de nebiruit, vom face fгrг putere uneltirile diavolului єi vom dobвndi єi оmpгrгюia cerurilor, cu harul єi iubirea de oameni a Domnului Iisus Hristos…”. (Omilii la Facere, omilia X, VIII, оn col. PSB, vol. 21, p. 127)

 

„Aєadar sг ne ocupгm mintea cu aceste dumnezeieєti оnvгюгturi ca єi noi sг cвєtigгm cele mai mari daruri єi ca єi pe acela sг-l putem birui єi sг atragem asupra noastrг єi mai mult ajutorul lui Dumnezeu. Fгcвnd aєa, vom avea spor оn tot ce facem; cele grele vor fi uєoare, cele ce par a fi pline de tristeюe vor lua sfвrєit єi nimic din cele prezente nu ne va putea оntrista”. (Omilii la Facere, omilia XIV, V, оn col. PSB, vol. 21, p. 165)

 

„Cг grija de astfel de lucruri va aduce sufletului vostru un mare єi mвntuitor bine. Оngrijindu-ne de acestea vom putea sг placem lui Dumnezeu; vom avea gurile noastre curate de ocгri, de cuvinte de ruєine єi defгimгri, pentru cг cercetгm cuvinte duhovniceєti; vom fi de temut єi demonilor, pentru cг limba este оntrarmatг cu astfel de cuvinte; оn sfвrєit vom atrage asupra noastrг єi mai mult harul lui Dumnezeu, pentru cг privirea noastrг va fi єi mai pгtrunzгtoare. Cг pentru asta ne-a dat Dumnezeu ochi, gurг єi auz, ca toate aceste mгdulare sг-I slujeascг Lui; sг rostim cuvintele Lui, sг facem poruncile Lui, sг-I cвntгm neоncetat imne, sг-I оnгlюгm mulюumiri єi prin toate aceste mгdulare sг ne curгюim conєtiinюa. Dupг cum trupul ajunge mai sгnгtos cвnd respirг aer curat, tot astfel єi sufletul ajunge mai оnюelept dacг este hrгnit cu niєte gвnduri ca acestea. Nu vezi cг єi ochii trupului lгcrimeazг mereu dacг-i юinem la fum, dar dacг stгm la aer curat, оn livezi, lвngг izvoare, оn grгdini sunt mai pгtrunzгtori єi mai sгnгtoєi? Tot aєa єi cu ochiul sufletului; dacг paєte оn livada cuvintelor duhovniceєti va fi curat, limpede єi ager; dar dacг umblг оn fumul grijilor lumeєti va scoate nenumгrate lacrimi єi va plвnge єi acum pe pгmвnt, dar єi atunci pe lumea cealaltг”. (Omilii la Matei, omilia II, IV, оn col. PSB, vol. 23, pp. 33-34)

 

„Monahii nu cвntг numai єi se roagг, ci єi citesc. Priveliєte оncвntгtoare pentru cei ce-i vгd. Dupг ce se terminг slujba, unul ia оn mвini pe Isaia єi stг de vorbг cu el; altul vorbeєte cu apostolii; altul citeєte cгrюile alcгtuite de alюii, filozofeazг despre Dumnezeu, despre univers, despre cele vгzute, despre cele nevгzute, despre cele materiale, despre cele spirituale, despre nimicnicia vieюii acesteia, despre mгreюia vieюii viitoare.

Se hrгnesc cu o hranг minunatг; nu pun pe masa lor carne de vitг, fiartг sau friptг, ci cuvintele lui Dumnezeu mai dulci decвt mierea єi fagurele (Ps., 18, 11), miere minunatг єi cu mult mai bunг decвt mierea cea veche cu care se hrгnea оn pustie Ioan Botezгtorul. Mierea aceasta n-o adunг din flori niєte albine sгlbatice, nici n-o depun оn stupi dupг ce o fac bunг la gust cu rouг, ci o pregгteєte harul Sfвntului Duh, care оn loc sг o mai depunг оn cгsuюe de cearг, оn faguri єi оn stupi, o depune оn sufletele sfinюilor, ca, acela care voieєte, sг o poatг mвnca necontenit єi оn toatг voia. Monahii, imitвnd єi ei aceste albine, zboarг оn jurul fagurilor cгrюilor sfinte єi culeg din ele multг plгcere. Iar dacг vrei sг cunoєti dulceaюa mвncгrii lor, apropie-te de ei єi vei vedea ce lucruri plгcute єi bune la gust, ce lucruri de mireasmг duhovniceascг ies din gurile lor”. (Omilii la Matei, omilia XLVIII, IV, оn col. PSB, vol. 23, p. 789)

 

„Cвnd vede diavolul sгpatг legea lui Dumnezeu оntr-un suflet, єi cг inima este masa pe care este scrisг, el nu оndrгzneєte sг meargг mai оnainte. Atunci cвnd edictele regelui, nesгpate pe o coloanг de bronz, ci imprimate оntr-un suflet evlavios prin Duhul Sfвnt, fac sг strгluceascг оn afarг frumuseюea lor єi lumina lor, nu pot fi privite оn faюг, el оntoarce spatele єi fuge imediat; nimic nu este aєa de grozav diavolului, єi nu alungг mai iute gвndurile care le inspirг el, ca un suflet care mediteazг legea lui Dumnezeu, єi care rгmвne mereu aplecat asupra acestei fвntвni. Nici un necaz, oricвt de grav ar fi, nu va putea sг-l tulbure, nici un progres nu-l va putea umfla, nici sг se mвndreascг; ci оn mijlocul furtunilor єi al viforului, el se va bucura de un mare calm.” (Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia III, 1, pp. 16-17)

 

„Cel ce єtie cuvintele cele sгnгtoase, niciodatг nu se оmbolnгveєte.” (Tвlcuiri la Epistola оntвi cгtre Timotei, omilia a XVII-a, p. 186)

 

,,… monahul vorbeєte cu profeюii, cг оєi оmpodobeєte sufletul cu оnюelepciunea lui Pavel, cг trece necontenit de la Moise la Isaia, de la Isaia la Ioan, de la acesta la altul (…) Єi se єtie cг sufletul ni se formeazг dupг sufletul celor cu care stгm necontenit de vorbг. Prin urmare, monahul оєi formeazг sufletul dupг sufletul apostolilor єi al profeюilor.” (Comparaюie оntre оmpгrat єi monah, 1, оn vol. Despre mгrginita putere a diavolului. Despre cгinюг…, 2,p. 247)

 

,,Nu te veseleєte beюia, ci rugгciunea duhovniceascг! Nu vinul, ci cuvвntul de оnvгюгturг! Vinul aduce furtunг, iar cuvвntul, liniєte: unul tulburг, altul alungг tulburarea; unul оntunecг mintea, altul o lumineazг pe cea оntunecatг; unul aduce necazuri ce nu erau, altul le alungг pe cele ce sunt. Nimic nu aduce atвta bucurie єi veselie precum cuvвntul de оnvгюгturг, care ne оndeamnг sг dispreюuim lucrurile acestei lumi, sг dorim cele viitoare, sг nu socotim avвnd trгinicie nimic din cele omeneєti, nici bogгюia, nici puterea, nici onorurile, nici mulюimea slugilor.” (Cuvвnt la calende, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, pp. 10-11)

 

 

,,Sг ne оngrijim dar a ne dobвndi dumnezeieєtile Scripturi, ca sг nu poatг diavolul sг ne rгneascг de moarte! Sг nu adunгm aur, оngropвndu-l оn pгmвnt, ci sг ne adunгm cгrюi duhovniceєti. Aurul, atunci cвnd se оnmulюeєte, unelteєte оmpotriva stгpвnilor lui; cгrюile оnsг, cвnd se оnmulюesc, aduc mare folos celor ce le au.

Dupг cum au mare siguranюг cei ce locuiesc оntr-o casг оn care sunt depozitate armele оmpгrгteєti, chiar de nu se foloseєte nimeni de ele, cг nu оndrгznesc sг atace casa aceia nici hoюii, nici spгrgгtorii, nici alt rгufгcгtor, tot aєa єi casa оn care se gгsesc cгrюi duhovniceєti; acestea izgonesc dintr-оnsa toatг lucrarea diavoleascг єi sunt pentru cei ce locuiesc оn ea puternic оndemn de virtute. Chiar numai vederea cгrюilor ne face mai trвndavi оn a lucra pгcatului.” (Omilii la sгracul Lazгr, cuvвntul III, оn vol. Omilii la sгracul Lazгr. Despre soartг єi Providenюг…, pp. 71-72)

 

„Sг avem оn casг cгrюi duhovniceєti. Atunci cвnd le citim, оndepгrtгm de la noi lucrarea diavolului, suntem mвngвiaюi sufleteєte єi prindem curaj ca sг mergem pe calea virtuюii.” (Din vol. Problemele vieюii, p. 364)