CГSГTORIA (оndatoririle єi sarcinile soюilor)

 

,, Femeii bгrbatul datornica dragoste sг-i dea, aєijderea єi femeia bгrbatului (1 Cor. 7, 3). Dar ce va sг zicг datornica dragoste? Femeia trupul sгu nu-єi stгpвneєte (1 Cor. 7, 4), ci ea este єi roaba єi stгpвna bгrbatului. Deci dacг tu te lepezi de acea robie cuvenitг, te оmpotriveєti lui Dumnezeu. Iar de voieєti sг te lepezi chiar pentru un timp scurt, fie cг ar оngгdui bгrbatul, acelaєi lucru este. Pentru aceea apostolul a numit acest fapt datorie, ca sг arate cг nici unul nu este stгpвn pe sine, ci unul altuia robi. Pentru aceea, cвnd vezi cг o femeie curvг te ispiteєte, spune-i: Trupul nu este al meu, ci al femeii mele. Tot aєa sг spunг єi femeia cгtre cei ce ar voi sг-i calce оntreaga-cugetare: Trupul nu este al meu, ci al bгrbatului meu. Deci dacг femeia sau bгrbatul nu este stгpвn pe trupul sгu, cu atвt mai mult nu este stгpвn pe averi. Auziюi aceasta toюi cвюi aveюi femei єi toate cвte aveюi bгrbaюi: Dacг nu trebuie a avea trup deosebit, cu atвt mai mult averi deosebite. Aiurea оnsг, atвt оn Legгmвntul Nou, cвt єi оn cel Vechi, bгrbatului se dг multг stгpвnire, zicвnd: Cгtre bгrbatul tгu va fi оntoarcerea ta, єi el te va stгpвni (Fac. 3, 16), iar Pavel, desluєind, scrie astfel: Bгrbaюilor, iubiюi-vг femeile voastre, iar femeia sг se teamг de bгrbat (Efes. 5, 25) – pe cвnd aici el nu zice de mare sau mic, ci aєeazг o singurг stгpвnire. De ce? Fiindcг cuvвntul lui aici este despre оntreaga cugetare. Оn celelalte toate, zice, covвrєeascг sau stгpвneascг bгrbatul; оnsг unde este vorba de оntreaga cugetare, nicidecum. Bгrbatul trupul sгu nu-єi stгpвneєte, ci femeia, єi femeia trupul sгu nu-єi stгpвneєte, ci bгrbatul. Mare este egalitatea єi nu este nici o prisosinюг.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XIX, p. 189)

 

,,Cвnd fiecare se grгbeєte a-єi оmplini ale sale, apoi degrab vor urma єi cele ale aproapelui. De pildг, cвnd femeia este pregгtitг a suferi pe bгrbat, fie el cвt de aspru, cвnd bгrbatul nu batjocoreєte pe femeie, fie ea cвt de arюгgoasг, atunci toate sunt liniєtite єi sгlaє apгrat de orice valuri. Tot aєa era єi pe timpul celor vechi, cвnd fiecare оєi оmplinea datoriile sale єi nu cerea, sau mai bine zis, nu cгuta la cele ale aproapelui. Оn adevгr, gвndeєte-te bine: Avraam a luat cu sine pe nepotul sгu Lot – єi femeia lui nu l-a оnvinovгюit. A poruncit femeii sale a cгlгtori o cale lungг foarte, єi ea nu s-a оmpotrivit, ci l-a urmat. Єi iarгєi tot Avraam, dupг multe necazuri єi nгduєeli fгcвndu-se stгpвn al tuturor, el totuєi a dat оntвietatea lui Lot. Єi la toate acestea Sarra, femeia sa, nu numai cг nu se nemulюumea, ba chiar nici gura nu a deschis-o vreodatг, єi nici nu a vorbit ceva de acest fel, precum multe dintre femeile de astгzi vorbesc, cвnd mai cu seamг vгd pe bгrbaюii lor оnjosiюi оn astfel de оmprejurгri, єi mai ales оnjosiюi de cei mai mici decвt dвnєii. Ba chiar atunci оi batjocoresc, fгcвnd pe bгrbaюii lor nebuni єi proєti, lipsiюi de vlagг, trгdгtori єi tвmpi. Dar nimic din acestea nu a zis Sarra, ba nici nu a cugetat, ci primea cu plгcere tot ceea ce el fгcea. Ba оncг ceva mai mult: dupг ce Lot s-a fгcut stгpвn pe partea de pгmвnt aleasг de el, iar pe cea mai rea a aruncat-o moєului sгu, deodatг l-a оmpresurat o primejdie grozavг. Auzind de aceasta Patriarhul, a оnarmat pe toюi ai sгi єi singur s-a pus оn fruntea lor, pregгtindu-se de a ataca оntreaga oaste a Perєilor, cu slugile sale. Dar nici atunci nu l-a oprit Sarra, femeia lui, nici nu i-a zis ceea ce era firesc: Da’ bine, omule, unde te duci? Cum de te arunci оn prгpastie єi te dai pe sineюi la atвtea primejdii, pentru un bгrbat care te-a batjocorit єi a rгpit cele ale tale? Pentru asemenea om tu sг-юi verєi sвngele? Dacг poate dispreюuieєti cele ale tale, cel puюin fie-юi milг de mine, care am lгsat casг, єi patrie, єi prieteni, єi rude, єi юi-am urmat pe un drum atвt de оndepгrtat; fie-юi milг, zic, єi nu mг lгsa vгduvг, оmpreunг cu relele vгduviei! Nimic din acestea nu a spus єi nici nu a gвndit, ci a suferit totul оn tгcere. Dupг acestea, rгmвnвnd stearpг, ea nu a suferit ceea ce suferг femeile єi nici nu s-a bocit – el оnsг a plвns mult – nu cгtre femeia sa – ci cгtre Dumnezeu. Єi priveєte cum fiecare оєi pгstreazг ceea ce i se cuvine, cгci nici el nu a dispreюuit pe Sarra ca stearpг, єi nici cг i-a zis ceva de acest fel, iar ea cгuta sг-i aducг vreo mвngвiere pentru sterpiciunea sa prin roaba sa Agar, fiindcг pe acele timpuri nu erau oprite astfel de legгturi, precum este acum. Acum оnsг nu este slobod nici femeilor de a face astfel de plгceri bгrbaюilor, єi nici lor nu le este slobod a avea niєte astfel de оmpreunгri, fie cu єtiinюa, fie cu neєtiinюa femeilor, chiar dacг de o mie de ori i-ar supгra amarul lipsei de copii, fiindcг vor auzi єi dвnєii: unde viermele lor nu moare єi focul nu se stinge. Acum nu este slobod aєa ceva, pe atunci оnsг nu era oprit. Pentru aceea єi femeia fгcea aceasta, єi bгrbatul ascultг, єi aceasta o fгcea nu pentru plгcere. Dar ia vezi, zici tu, cum el a alungat pe acea roabг, poruncindu-i femeia sa, Sarra. Єi eu aceasta voiesc a arгta, adicг єi el asculta tot ceea ce-i zicea ea, єi ea de asemenea asculta ceea ce-i zicea el. Оnsг tu, care grгieєti aєa, nu te uita numai la acestea, ci cerceteazг єi cele de mai оnainte, cг adicг acea roabг a batjocorit-o, cг se obrгznicise оn faюa stгpвnei sale, decвt care ce ar putea fi mai dureros pentru o femei slobodг єi frumoasг?

Deci femeia sг nu aєtepte mai оntвi virtutea bгrbatului єi numai dupг aceea sг facг ceea ce este al sгu, cгci aceasta nu este nimic mare, єi nici iarгєi bгrbatul sг nu aєtepte mai оntвi de la femeie buna rвnduialг, єi numai dupг aceea sг filosofeze, fiindcг atunci nu are nici o izbвndг, ci fiecare – dupг cum am fost zis – sг facг mai оntвi ceea ce se cade a face.” (Comentariile sau Tвlcuirea Epistolei оntвi cгtre Corinteni, omilia XXVI, pp. 276-278)

 

„Dumnezeu a dat femeii rolul de a оngriji de casг, єi bгrbatului de a se оngriji de cele din afarг, iar tu scobori capul la picioare, єi picioarele le ridici la cap.” (Comentariile sau explicarea Epistolei cгtre Tit, omilia V, оn vol. Comentariile sau explicarea Epistolei a doua cгtre Timotei…, p. 180)

 

 

„De la оnceput Dumnezeu a rвnduit ca treburile unei gospodгrii sг fie оmpгrюite оntre bгrbat єi femeie. N-a оngгduit ca bгrbaюii sг facг totul єi nici n-a lгsat ca totul din viaюг sг depindг de ei. Dacг, femeia n-ar ajuta cu nimic la susюinerea vieюii, atunci ar fi putut fi cu uєurinюг dispreюuitг. Dumnezeu a prevгzut lucrul acesta. De aceea i-a dat єi ei un rost tot atвt de mare ca єi bгrbatului. Acest lucru l-a arгtat Dumnezeu dintru оnceput prin cuvintele: Sг-i facem lui ajutor (Fac., 2, 18). Doboarг deci mвndria bгrbatului; оi spune cг n-are nici un drept sг оngвmfe, nici din pricina cг a fost fгcut оntвi, nici pricinг cг femeia a fost plгsmuitг pentru el, deoarece treburile din viaюг au tot atвta nevoie de bгrbat, ca єi de femeie. Care sunt treburile оn care femeia ne ajutг оn susюinerea vieюii? Viaюa noastrг este alcгtuitг din treburi оn afarг de casг єi din treburi dinlгuntrul casei. Pe toate acestea Dumnezeu le-a оmpгrюit оn douг: pe cele din afara casei le-a оntrebuinюat bгrbaюilor, iar pe cele dinlгuntrul casei, femeilor. Schimbг aceastг rвnduialг, єi vei vedea cг totul se stricг, totul se pierde. Fiecare, bгrbat sau femeie, face treabг mai bunг єi mai cu folos cвnd este pus оn rostul lui. Prin urmare, conducerea gospodгriei cade оn sarcina priceperii femeieєti; aici femeia este mai оndemвnaticг decвt bгrbatul, pe cвt mai оndemвnatici sunt meєterii оn meseriile lor, faюг de muncitorii necalificaюi.” (Despre cгsгtoria a doua a vгduvelor, 4, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, pp. 173-174)

 

„Оn afarг de acestea, bгrbaюii au оndatorirea de a aduce оn casг prin munca lor din afara gospodгriei; femeile au numai оndatorirea de a pгstra єi a pгzi ceea ce agoniseєte bгrbatul. Chiar dacг la prima vedere pare a fi o treabг mai grea agonisirea celor de trebuinюг traiului decвt pгzirea єi pгstrarea lor, totuєi este zadarnicг єi fгrг folos agonisitг, dacг nu-i femeia care sг o pгzeascг єi sг o pгstreze.

Se оntвmplг adeseori ca bгrbatul, prin cвєtigurile sale mari, sг nu ajute cu nimic оn оnflorirea gospodгriei, ba, dimpotrivг, sг nгruiascг totul.” (Despre cгsгtoria a doua a vгduvelor, 4, оn vol. Despre Feciorie, Apologia vieюii monahale, Despre creєterea copiilor…, p. 174)

 

,,Cвnd e vorba de оntreaga оnюelepciune єi de respect, nimic nu are bгrbatul mai mult decвt femeia, ci se ceartг asemenea femeii de cгtre legile despre stricarea nunюii. Єi e firesc. Cгci nu de aceea a venit femeia la tine, єi a lгsat tatг єi mamг єi toatг casa ei, ca sг fie umilitг, ca sг treci peste ea pentru o slujnicг de doi bani, ca sг-i faci mii de necazuri. Ai luat-o ca оnsoюitoare la drum, ca pгrtaєг vieюuirii tale, liberг єi de aceeaєi cinste cu tine. Cum nu este nebunie sг primeєti darul ei de nuntг, sг arгюi toatг bunгvoirea faюг de el єi nimic sг nu оmpuюinezi din acesta, iar ceea ce este mai de preю decвt orice dar de nuntг – оntreaga оnюelepciune єi respectul єi trupul tгu, care este avuюia aceleia – sг le strici єi sг le pвngгreєti? Dacг оmpuюinezi zestrea, dai socotealг socrului. Dacг strici оntreaga оnюelepciune, vei da socotealг lui Dumnezeu, Cel Ce a rвnduit nunta єi юi-a dat оn grijг femeia. Єi cг-i adevгrat acest lucru, ascultг-l pe Pavel ce zice despre adulteri: Cel ce se leapгdг, nu de om se leapгdг, ci de Dumnezeu, Care v-a dat Duhul Sfвnt (I Tes., 4, 8).” (La cuvintele apostoleєti: <<Din pricina desfrвului fiecare sг-єi aibг nevasta lui>>, оn vol. Cateheze maritale, pp. 17-18)

 

,,Єi deoarece viaюa noastrг obiєnuieєte sг aibг douг laturi, una publicг єi alta privatг, Dumnezeu, deosebindu-le, a hгrгzit femeii cвrmuirea casei, iar bгrbaюilor toate treburile civile, cele din piaюг, de la tribunal, din conducere, din armatг, єi toate celelalte. Cгci femeia nu poate sг юinг lancea, nici sг sloboadг sгgeюi, dar poate sг юinг fusul єi sг юeasг pвnzг, єi toate celelalte din casг sг le punг cu bunг rвnduialг. Nu poate sг-єi manifeste voia оn senat, dar poate sг єi-o manifeste оn casг єi adesea cele pe care le cunoaєte bгrbatul despre cele ale casei, ea le cunoaєte mai bine. Nu poate sг orвnduiascг bine averile obєteєti, dar poate sг-єi creascг bine copiii, care sunt cea mai mare avere[137]. Poate cunoaєte rгutгюile slujnicelor, poate sг se оngrijeascг de neprihгnirea celor fгcute de slugi, sг ofere soюului toatг cealaltг asigurare єi sг abatг de la el toatг grija de cele din casг. Ea se preocupг de camere, de lвnг, de pregгtirea la timp pentru toate, de оnfгюiєarea hainelor єi de toate celelalte care nu i se potrivesc bгrbatului, nici nu le poate face cu uєurinюг vreodatг, chiar de s-ar sвrgui de mii de ori. Cгci єi aceasta, da, єi aceasta este lucrarea dгrniciei єi оnюelepciunii lui Dumnezeu, ca acel ce este de folos оn treburile mai mari sг fie inferior єi de nici un folos оn cele mai mici, aєa оncвt este trebuinюa femeii. Cгci dacг оl fгcea pe bгrbat sг fie deprins оn amвndouг, uєor de dispreюuit devenea neamul femeiesc. Єi iarгєi, dacг оngгduia femeii sг se ocupe de ceea ce este mai mare єi mai de folos, umplea femeile de multг nebunie [απονοια]. De aceea nu i le-a dat doar unui singur neam оn оngrijire pe amвndouг, ca nu cumva sг fie micєorat celгlalt neam єi sг parг cг existг de prisos. Nici nu le-a оmpгrюit pe amвndouг оn chip egal fiecгrui neam, ca nu cumva din aceastг egalitate sг iasг vreo luptг sau оncrвncenare, iar femeile, rгzvrгtindu-se, sг pofteascг aceeaєi cinste cu bгrbaюii. Ci, cugetвnd mai dinainte cele egale єi paєnice єi pгstrвnd pentru fiecare rвnduiala cuvenitг, a osebit viaюa noastrг оn douг: ceea ce este mai de trebuinюг єi mai de folos i-a dat bгrbatului, iar ceea ce este mai mic єi inferior, femeii. Оncвt acela, din pricina slujirii lui de neapгratг trebuinюг, sг ne fie foarte dorit, iar aceea, din pricina slujirii mai mici, sг nu fie coborвtг оn ochii bгrbatului sгu.” (Laudг lui Maxim єi despre ce fel de soюie trebuie sг ne luгm, оn vol. Cateheze maritale, pp. 50-53)

 

,, Cгci femeia єi bгrbatul se deosebesc numai оn trupurile lor, femeii fiindu-i rezervat rгzboiul de юesut єi fusul єi a frгmвnta pвinea єi grija cгminului єi dereticarea prin casг єi creєterea copiilor, iar bгrbatului tribunalul єi conducerea cetгюii єi afacerile єi cгtгnia єi rгzboaiele єi luptele.” (Omilia aceluiaєi, rostitг оn biserica Sfintei Irina, despre rвvna celor prezenюi la bisericг єi despre uєurгtatea celor care lipsesc єi despre cвntare; єi cг firea nu este pricinг s-o opreascг pe femeie de a apuca pe calea virtuюii, оn vol. Cateheze maritale, p. 78)